Autori

Camera Deputaților a reluat demersurile prin care se dorește ca Palatul Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, să aibă, în circa 2 ani și jumătate, o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.

Scenariul de bază al Guvernului și al coaliției de guvernare rămâne prelungirea actualului sistem de plafonare a prețurilor la energie și gaze dincolo de data de 31 martie, ″pentru o perioadă determinată″, a transmis Ministerul Energiei.

Statul român a fost obligat în premieră de instanța de judecată să îi plătească unui furnizor de energie electrică una din restanțele înregistrate la plata compensațiilor de la buget datorate pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali, cuantumul total al acestor restanțe, la nivelul tuturor furnizorilor, fiind estimat în prezent de industrie la peste 8 miliarde de lei.

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a anunțat intrarea în exploatare comercială a celui de-al doilea circuit al liniei electrice aeriene dublu circuit (LEA) 400 kV Reșița (RO) - Pancevo (RS), care leagă România de Serbia, după ce primul circuit fusese dat în folosință în noiembrie anul trecut.

Acesta a transmis în mai multe rânduri, în ultima perioadă, că dependența sistemului energetic național de capacitățile de producție de energie regenerabilă, eoliene și fotovoltaice, a crescut foarte mult, ceea ce face din ce în ce mai dificilă menținerea în echilibru a sistemului, fiind nevoie în acest scop de investiții în instalații de stocare.