Autori

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a scăzut joi cu 1,4%, la cel mai redus nivel al ultimelor 12 zile, în pofida știrii privind intrarea în revizie a mai multor zăcăminte din Norvegia, gradul ridicat de umplere a depozitelor, nivelul scăzut al consumului și cel ridicat al producției interne fiind mai importante decât “programul amplu” de mentenanță din statul nordic, care de altfel nu este o noutate, având un caracter ciclic anual.

Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.

Cel mai mare producător autohton de gaze, controlat de statul român, Romgaz, continuă asocierea cu gigantul rus Lukoil în proiectul offshore Trident, în acest an fiind deja organizate “licitații în vederea achiziției lucrărilor de foraj”, în contextul, însă, al sancțiunior impuse rușilor în Europa.

Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.

Cel mai mare consumator de gaze din România, Azomureș, a fost din nou închis, situație care, și pe fondul prăbușirii consumului curent și al gradului ridicat de umplere a depozitelor, face ca de câteva zile România să exporte peste 25 GWh - sau 10% din producția internă - către Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, în pofida înmagazinărilor de peste 100 GWh/zi. Singura destinație pe termen mediu a producției interne rămâne exportul.