Autori

Un nou an de creștere economică, un nou an de creștere a afacerilor pentru cele mai mari 100 de companii din piața românească. Doar o companie din zece n-a crescut vânzările anul trecut, în timp ce unele multinaționale și-au dublat bilanțurile. Capitalul românesc rămâne redus în continuare, dar cu avans al unor companii mai puțin știute.

Băncile și clienții lor se îndreaptă tot mai mult spre creditele ipotecare standard, după un deceniu în care programul guvernamental Prima Casă a fost factorul major nu numai în creditarea populației, ci și în ansamblul pieței. Scăderea în importanță a creditelor garantate de stat arată că există potențial de creditare și fără intervenția guvernamentală. Datele mai arată și că românii preferă să se acopere de riscul de dobândă prin plata unor rate mai mari pentru dobânzi fixe.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni pe doi, respectiv 12 ani. Cea mai mare cerere și cele mai mari sume atrase au venit din titlurile pe termen lung.

Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5% la 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2019, de la 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2015, pe fondul creșterii mai accelerate a importurilor de bunuri și servicii în comparație cu exporturile. Totodată, investițiile străine directe sunt în scădere și acoperă doar parțial deficitul.

CEC Bank a încheiat 2018 cu un profit net de 354,6 milioane de lei, dublu față de 2017, în condițiile creșterii veniturilor din dobânzi și a creșterii volumului de credite acordate.

Banca Națională a României estimează că băncile vor plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată. Băncile ar putea reduce impactul taxei prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă.

Banca Națională a României a impus un grad maxim de îndatorare pentru creditele acordate începând cu acest an și efectele se văd deja din primele luni de aplicare. Ponderea ratelor în veniturile persoanelor fizice a scăzut substanțial, însă a scăzut și dinamica creditării. Viceguvernatorul Liviu Voinea spune că e prea devreme ca BNR să se pronunțe pe această evoluție, însă Raportul de stabilitate financiare pe care l-a prezentat menționează ca semnal pozitiv temperarea creditării.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.

Banca Centrală Europeană pregătește noi operațiuni de finanțare pe termen lung pentru bănci, nemulțumită de inflația sub țintă și de creșterea economică redusă din zona euro. În afara uniunii monetare, țări precum România se confruntă cu o inflație ridicată, dar și cu teama de a majora dobânzile prea mult pentru a o reduce, de teama banilor fierbinți.

Radu Grațian Ghețea, fostul președinte al CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, spune că exemplele recente cu taxa pe activele bancare și proiectele legislative care vizează sistemul bancar, declarate neconstituționale, arată că e nevoie ca proiectele care vizează băncile să fie discutate cu industria înainte să fie făcute publice, pentru a nu perturba piața, în condițiile în care unii clienți s-ar abține să mai facă împrumuturi în așteptarea efectelor produse de modificarea legislației.