Autori

Proiecția de buget lăsată de fostul Guvern Cioloș actualului Cabinet Grindeanu nu asigură bani pentru reabilitarea sau construcția de biserici sau 2% din PIB pentru Ministerul Apărării și propune alocări mai mici din bugetul de stat pentru Parlament, Dezvoltare Regională și Administrație Publică și mai mari pentru Președinție, Justiție, Transporturi, Educație, Sănătate, comparat cu execuția preliminată pe 2016.

Economiștii celei mai mari bănci din România se așteaptă la o revenire a inflației în 2017, împinsă de politicile fiscale și bugetare ale noului Guvern PSD. ''Continuăm să credem într-o revenire a inflației în acest an. O politică expansionistă în domeniul salariilor bugetarilor, cuplată cu tăieri de taxe/reducerea pragurilor de venit la pensii, propuse de noua administrație social-democrată, ar putea încinge inflația'', atenționează aceștia.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu n-a vrut să intre în detalii privind politicile fiscale la prima ieșire în fața presei din acest an. “Așteptăm construcția bugetară” a fost răspunsul la aproape toate întrebările jurnaliștilor privind avalanșa de modificări ale fiscalității și creșterilor de cheltuieli plănuite de noul guvern.

Analiștii economici consultați de Profit.ro sunt sceptici că măsurile promise de PSD în programul de guvernare vor putea fi susținute, în condițiile în care nu au fost prezentate nici analize de fundamentare a creșterii PIB, pe care se bazează programul, nici un proiect al bugetului de stat, care să arate că măsurile vor avea și acoperire, și nici nu ține cont de contextul extern defavorabil.

Direcția Națională Anticorupție este intimat într-un dosar în care doi debitori încearcă să dea în plată un imobil către CEC Bank. DNA a ajuns, în cele din urmă, în darea în plată, dar nu așa cum dorea Banca Națională a României.

Banca Națională a României constată că 45% din firmele din România aveau un nivel al capitalului sub pragul minim reglementat și că acestea ar fi folosite în scopul „autogospodăririi acționarilor” și nu pentru a crea „tracțiune în economie”. Aceste companii care “nu sunt viabile din punct de vedere economic” și “generează risc” ar trebui radiate de către stat, potrivit unui Raport al băncii centrale.

România are cele mai puține firme raportat la populație din Europa și puține startup-uri găsesc finanțare bancară. Din cele 47.000 de firme înființate anul trecut, circa 900, adică sub 2%, au primit credite de la bănci în acest an. Totodată, băncile creditează în principal zonele unde înregistrează cele mai ridicate niveluri de împrumuturi neperformante.

Structura economiei României s-a schimbat în ultimii ani, lucru vizibil și din structura exporturilor. Lohn-ul, care se bazează pe mâna de muncă ieftină, și-a pierdut din importanță în exporturile de servicii. Pe val sunt serviciile din tehnologia informației, care au depășit, în premieră, lohn-ul în 2015 și arată o creștere puternică și în acest an la export, potrivit datelor BNR.

Băncile au finanțat preponderent populația în perioada de după criză, astfel că jumătate din populația activă a țării a ajuns să aibă un credit, nivel similar celui din 2008, anul cu cea mai ridicată creștere a creditului, arată datele BNR. Cei care iau credite au un grad de îndatorare din ce în ce mai ridicat, iar ritmul de creștere a împrumuturilor arată o acumulare rapidă a vulnerabilităților în cazul creditării populației.

Prețurile proprietăților imobiliare din România cresc peste media europeană și peste tendința pe termen lung, ceea ce ridică problema sustenabilității acestora, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României.