Autori

Firmele care vând către alte firme vor fi suspuse riscului de a nu mai încasa nimic din cauza limitărilor drastice ale plăților cash între agenții economici propuse de Guvern în pachetul de modificări fiscale, avertizează un director financiar dintr-o companie românească de producție. Mai mult, statul reia obiceiul ce s-a dovedit nelegal de a plasa răspunderea corectitudinii plăților de TVA pe lanțul de plată – acum firmele nu-și vor mai putea deduce cheltuielile cu TVA dacă cei cărora le-au vândut nu înregistrează facturile la ANAF.

Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”

Confederația patronală Concordia susține că eforul financiar al noilor măsuri anunțate de guvern va fi dus în cea mai mare parte de mediul privat, deși inițial se vorbea de un efort egal, și că măsurile propuse de reducere a cheltuielilor statului sunt neconvingătoare. Totodată, introducerea unui impozit la cifra de afaceri pe companiile mari este cea mai „neeconomică” măsură, dintre toate cele propuse, care va fi transferată în prețuri și va reduce investițiile.

Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.

Banca Națională a României este pregătită să preia prerogativele de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare de la ANPC, pe modelul altor bănci centrale din UE, spune directorul Direcției Juridice. Protecția consumatorilor ar fi complementară cu supravegherea prudențială a băncilor și ar diminua riscurile juridice ale acestora și potențialele litigii și ar duce la un sistem bancar mai transparent și cu o cotă de încredere mai mare, crede Păunescu.

Unul dintre argumentele pentru care guvernatorul Mugur Isărescu este de acord să preia prerogativele de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare la BNR este acela că ar ajunge sub același acoperiș cu celelalte prerogative. Isărescu, care era un adept al ideii ca banca centrală să se ocupe doar de politică monetară, și-a schimbat opinia în timp și povestește că în 2008 faptul că supravegherea a fost la BNR a permis Băncii să dea un credit special pentru Banca Transilvania, o bancă mică la acea vreme, care trecea printr-o criză de lichiditate.

Guvernatorul Băncii Naționale a României spune, din nou, că instituția pe care o conduce este pregătită să preia și atribuțiile de protecție a consumatorului de servicii financiar-bancare de la ANPC. Isărescu spune că aceste atribuții ar trebuie să fie acoperite de o nouă Direcție în interiorul BNR, care să se afle eventual și în altă clădire, pentru că supravegherea bancară pe care o face acum are cu totul alte obiective decât protecția debitorilor.

Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a s-a redus de la 15,2 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro la 7 luni. Deși în scădere, deficitul extern rămâne printre cele mai ridicate din regiune și trebuie finanțat cu datorie externă, aflată și ea într-o creștere de circa 18% la 116,4 miliarde de euro. Investițiile străinilor în România au scăzut simțitor, cu aproape 30% în ianuarie-iulie față de anul precedent.

Excedentul de lichiditate al băncilor comerciale în raport cu banca centrală a scăzut în august la cel mai redus nivel de după februarie, dar rămâne la un nivel suficient de ridicat cât să asigure menținerea dobânzilor interbancare în jurul a 6% pe an.