Autori

Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.

Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.

Bancherii spun că înțeleg nemulțumirile românilor, dar cred că energia ar trebui folosită pentru a asigura o aderare anul viitor.

Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.

Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.

Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.

Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În partea economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, crede Bîtu, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că încetinirea economiei a început să se vadă și în afacerile băncii, mai ales în zona creditelor de consum și a celor ipotecare, dar pe de altă parte au crescut finanțările în zona de infrastructură. Sistemul bancar intră cu capital ridicat și cu lichiditate în perioada următoare și aceasta ar putea fi depășită destul de bine în următoarele luni, spune Tetik, care adaugă că cel mai mare risc vine din finanțarea datoriei publice.

Raiffeisen Bank a restituit către peste 5.500 de clienți 13,4 milioane de euro, ca urmare a unei decizii judecătorești prin care s-a stabilit că banca a majorat nelegal dobânzile clienților, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Willi Cernko, CEO al grupului financiar austriac Erste, care deține a doua cea mai mare bancă românească, spune că regretă votul de astăzi al Austriei împotriva aderării României la Schengen și că această decizie va avea un impact asupra a milioane de cetățeni ai Uniunii Europene. Declarația lui Cernko vine în contextul în care deja la București au apărut apeluri din partea politicienilor și nu numai de boicotare a firmelor cu capital austriac.