Autori

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a reușit să împace 521 de consumatori cu băncile și societățile financiare nebancare (IFN) prin procedura de conciliere. Numărul de procese de pe rolul instanțelor închise ca urmare a procedurilor de soluționare alternativă s-a dublat anul trecut. De asemenea, rata de refuz a băncilor de a negocia s-a redus la o zecime față de nivelul din urmă cu patru ani.

Grupul austriac Raiffeisen a încheiat cu un profit record de 254 de milioane de euro realizat anul trecut în România, în creștere cu 47% față de rezultatul din 2021, pe fondul creșterii puternice a veniturilor din dobânzi, dar și a volumului de credite. Anterior, cel mai bun rezultat al băncii în termeni nominali fusese 2018. Raiffeisen Bank a încheiat anul trecut și cu un rezultat impresionant la nivelul grupului (+164%), însă cea mai mare parte a profitului nu poate fi distribuită, fiind blocată în Rusia.

UniCredit Bank a încheiat anul trecut cu un profit net ajustat de 200 de milioane de euro în România, în creștere cu peste 16% față de rezultatul din 2021. La nivelul grupului italian profitul ajustat a crescut cu aproape jumătate la 5,2 miliarde de euro, în timp ce cel neajustat s-a mărit de peste trei ori la 6,5 miliarde de euro, mai ales pe fondul unui rezultat record în trimestrul al patrulea.

Indicatorul de încredere în economie a scăzut pentru a doua lună la rând în ianuarie, în răspăr cu evoluția de la nivel european, și este la limita dintre expansiune produsului intern brut și recesiune. Toate sectoarele au arătat date mai slabe decât în decembrie. Intențiile de angajare sunt, însă, în creștere.

Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.

România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.

Avuția netă a populației a crescut în termeni nominali la jumătatea lui 2022 față de anul precedent, în contextul turbulențelor din piețele financiare cauzate de războiul din Ucraina. Dacă ajustăm cu inflația, însă, averea românilor a scăzut nu doar față de 2021, dar este încă sub nivelul din 2008, din timpul bulei imobiliare.

Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.

Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.

Rata mare a creditelor nepeformante atinsă după criza economică și financiară risca să dărâme sistemul bancar, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Creșterea riscului de neplată a creditelor se numără printre riscurile sistemice identificate de banca centrală în prezent, dar criza energetică, războiul din Ucraina, deficitele fiscale și externe, precum și întârzierile din PNRR sunt riscuri mai mari.