Autori

Sondajul lunar în rândul managerilor din companiile din principalele ramuri economice arată o îmbunătățire a indicatorului de încredere în noiembrie, pentru a treia lună consecutiv, la cel mai ridicat nivel de după sfârșitul lui 2019. La nivel european s-a oprit declinul din lunile precedente, deși datele sunt în continuare în teritoriul care sugerează o contracție economică. Companiile din industrie au devenit și mai pesimiste.

Încrederea analiștilor financiari în economia românească s-a deteriorat în octombrie, pe fondul unor perspective de creștere a produsului intern brut mai slabe anul viitor. Analiștii anticipează și o rată a inflației mai mare în următoarele 12 luni, dar și că prețurile imobiliarelor vor scădea.

Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat de 743,5 milioane de euro, aproximativ 3,66 miliarde de lei echivalent, în piața internă, la dobânzi duble față de primăvara acestui an. În august 2021 lua un împrumut similar la dobânzi negative.

Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu peste 1 punct procentual în ultimele două săptămâni, atingând pragul de 8%. Performanța este în nota regiunii, unde Ungaria s-a bucurat de cea mai mare scădere a dobânzilor, care au revenit temporar sub cele ale României.

Clienții băncilor vor beneficia de afișarea automată a titularului unui cont IBAN atunci când fac transferuri. Facilitatea este menită să prevină fraudele în care beneficiarul real al unui cont este altul decât cel comunicat, precum și erorile.

Creditul neguvernamental a scăzut în octombrie, prima lună în care soldul scade de după mai 2020, când economia era în lockdown în faza inițială a pandemiei COVID 19. Evoluția vine pe seama scăderii soldului de împrumuturi în lei, în condițiile în care finanțarea în monedă națională s-a scumpit accelerat în ultimele luni. Depozitele rezidenților au scăzut și ele în octombrie.

Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.

Numărul litigiilor dintre bănci și clienții persoane fizice a scăzut de la circa 40.000 în 2015-2016 la puțin peste 13.000, arată Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în conducerea Centrului, spune că numărul litigiilor ar putea fi mai mic, însă procesele trenează, și recomandă judecătorilor să trimită părțile la conciliere, așa cum s-a întâmplat în acest an în 122 de dosare.

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.