Autori

Un număr de 12 proiecte de producție și stocare de energie electrică, cu putere instalată însumată de 491 MW, au fost înscrise la prima licitație organizată de Transelectrica pentru alocarea de acces la rețelele energetice de transport și distribuție, în scopul racordării de noi capacități de profil.

Adunarea generală a acționarilor companiei de stat Transgaz, cu votul decisiv al Secretariatului General al Guvernului (SGG), care controlează operatorul sistemului național de transport (SNT) al gazelor naturale, cu peste 58% din capital, a aprobat planul de dezvoltare pe 10 ani (2026-2035) al sistemului, care va fi implementat de Transgaz.

Un proiect de modificare și completare a Legii minelor, inițiat recent și analizat de Profit.ro, reglementează, printre altele, exploatarea geotermală în circuit închis, definită drept ″activitatea de captare și utilizare a energiei geotermale prin intermediul unui fluid tehnologic aflat în circuit închis, fără extracția apelor geotermale sau a altor fluide naturale din subsol″.

CEO-ul Dragoș Tănase a demisionat, cu efect imediat, din compania Gabriel Resources, listată la Bursa din Toronto, acționarul majoritar, cu aproape 81% din capital, al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer românesc omonim eșuat.

România va depune pe 7 august cererea de plată numărul 5 aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar după aceea va solicita Comisiei Europene modificarea jalonului PNRR care vizează închiderea termocentralelor pe cărbune, potrivit unei note privind revizuirea PNRR discutată în ședința de guvern.

Contractul de facilitate de credit de sute de milioane de lei prin care băncile românești de stat CEC Bank și Exim Banca Românească, fosta EximBank, urmau să finanțeze lucrările de construire a noii centrale de producție de energie termică și electrică în cogenerare pe gaze naturale din cartierul bucureștean Titan, aflate în execuție, proiect dezvoltat de compania de stat Titan Power SA, trebuia semnat până la finalul lunii trecute, însă acest lucru nu s-a întâmplat deocamdată, relevă date analizate de Profit.ro.

Prognozele pe termen foarte lung privind evoluția prețurilor de vânzare angro la energie electrică indică faptul că retehnologizarea unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă riscă să fie nerentabilă, ceea ce determină reticența potențialilor finanțatori în a se implica în proiectul deja demarat, astfel că operatoarea centralei, compania de stat Nuclearelectrica (SNN), vrea să încerce să vândă în avans energie pe 20 de ani la un preț minim, în valoare totală de cel puțin 5,6 miliarde euro, și să garanteze împrumuturile necesare retehnologizării cu contractele de vânzare încheiate.

Un consilier al premierului demis și interimar Ilie Bolojan, totodată șef interimar al Ministerului Energiei, fusese propus de instituție ca membru provizoriu al Consiliului de Administrație al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, controlată de minister cu peste 82% din capital. În ședința AGA companiei, însă, Ministerul Energiei a votat împotriva numirii sale.

Compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, ar putea să împrumute cel puțin o parte dintre certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care trebuie să le predea până la 30 septembrie 2026, pentru îndeplinirea obligației de achiziție aferente producției de electricitate din 2025.

Cei 10 producători de energie regenerabilă fotovoltaică care au obținut, pe 20 februarie 2024, cum a anunțat atunci Profit.ro, o decizie arbitrală de obligare a României la plata de despăgubiri de zeci de milioane de euro, plus costuri de arbitraj și dobânzi, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, în dosarul ARB/18/19, reclamă că nu și-au primit nici acum banii din partea statului român.