Autori

Guvernul a aprobat astăzi reorganizareea ANAF, pregătită de mai mult timp, printre măsuri fiind introducerea de structuri județene Antifraudă, care vor deveni operaționale de la 1 ianaurie 2025, suplimentarea numărului de posturi de vicepreședinți ANAF de la 2 la 3 (noul vice se va ocupa de digitalizare), posibilitatea de a achiziționa mașini și mobilier pentru structurile de control din ANAF și Vamă, introducerea unei funcții specifice și a unor posturi noi de conducere la Antifraudă, precum și reorganizarea DGAMC, direcția ANAF pentru mari contribuabili, de unde conducerea Fiscului l-a detașat din funcția de director pe Ionuț Mișa. Inspectorii Antifraudă pierd dreptul legal de a purta arme (nu au avut niciodată în dotare), în urma unei modificări de ultimă oră a ordonanței, în ședința de Guvern, dar vor putea cere sprijin Poliției și Jandarmeriei.

Ministerul Finanțelor va discuta la începutul săptămânii următoare cu reprezentanți ai Comisiei Europene (SG Recovery) situația fiscală a României, printre măsurile care vor fi analizate urmând să se numere și cele vizând regimul microîntreprinderilor, a declarat un reprezentant al Ministerului Finanțelor. Pe masă se va afla și pragul pentru microîntreprinderi, pentru care au fost deja discuții privind reducerea de la 500.000 de euro în prezent la 100.000 de euro. Limitarea ariei de aplicabilitate a regimului de microîntreprindere (impozitare pe venit) este prevăzută în PNRR.

Comisia Europeană insistă de mai mult timp pentru restrângerea aplicării regimului micro, deci diminuarea numărului de firme care aplică.

Ministerul Finanțelor a propus modificarea Codului Fiscal pentru a lămuri modul în care este aplicat conceptul de întreprinderi legate în scopul încadrării firmelor în plafonul de 500.000 de euro pe an prevăzut pentru regimul microîntreprinderilor. Clarificările au devenit necesare după ce Guvernul a introdus această restricție pe finalul anului trecut, dar fără să fie suficient de clar.

România a coborât, după 5 ani în care a fost lider, pe poziția a doua în UE în funcție de cât cheltuiește statul.

România și Gabriel Resources, cele două părți din procesul privind Roșia Montană, derulat la tribunalul arbitral ICSID, vor avea la dispoziție un termen extins, de 90 de zile în loc de 20, pentru a transmite tribunalului ce informații consideră că trebuie să rămână confidențiale din acest dosar, a anunțat Ministerul Finanțelor. În schimb, termenul în care poate fi introdusă acțiunea în anulare rămâne de 120 zile de la data comunicării hotărârii.

Datoria publică a României s-a situat la 782,17 miliarde lei în decembrie 2023, în urcare cu 116,6 miliarde lei comparativ cu finalul anului 2022. Raportat la anul 2019, datoria statului român este de peste două ori mai mare. Cele 782,17 miliarde lei sunt echivalentul a 48,9% din PIB, ceea ce înseamnă că pentru moment nivelul îndatorării, calculat ca pondere în PIB, se menține sub 50%.

România a câștigat procesul cu Gabriel Resources.

ANAF va transmite notificări în Spațiul Privat Virtual (SPV) firmelor în cazul cărora consideră că ar fi trebuit să utilizeze e-Factură, dar nu au transmis până la acest moment nicio factură prin sistemul electronic pus la dispoziție, potrivit Ministerului Finanțelor. Numărul firmelor care ar urma să primească notificări este de circa 100.000. Notificările for fi trimise, potrivit informațiilor primite de Profit.ro, începând cu data de 15 martie.

Guvernul a închis primele două luni din an cu un deficit foarte mare, de 1,67% din PIB, 29 miliarde de lei, cu o gaură de circa 21 miliarde de lei doar în februarie, determinată de cheltuieli cu înarmarea, dar și de sume mari alocate pentru stingerea datoriilor în sectorul de sănătate, au declarat surse pentru Profit.ro.