Autori

Bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe o notă pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA, conform unui proiect de lege căruia comisia de buget i-a întocmit raport de adoptare, relevă datele Profit.ro.

Turcia va introduce din ianuarie, în regim pilot, o linie de feribot specializat în transport de mărfuri (RoRo) către România, a declarat pentru Profit.ro președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Mihei. Autoritățile din Turcia sunt interesate să susțină exportul unor mărfuri precum legume și fructe către România și UE, dar și de unele importuri pe aceeași rută, cum ar fi cele de cereale. Transportul de tiruri, inclusiv containere, cu feribotul ar fi mai ieftin și ar evita traficul rutier din Bulgaria, dar și din zona strâmtorilor.

Banca Mondială (BM) lucrează în prezent la o analiză a măsurilor fiscale introduse de Guvern în iulie prin OG 16, potrivit informațiilor Profit.ro. Analiza pregătită de BM, ca parte a PNRR, va reprezenta momentul de oportunitate pentru operarea unor modificări la OG 16, deși acestea ar fi, cel mai probabil, de natură tehnică și vor depinde de deciziile care se vor lua la nivel de Coaliție, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,64 miliarde lei, în linie cu planul de împrumut, în contextul în care obținerea de finanțări de la bănci și investitori mari a fost una fluctuantă, determinată de eforturile Ministerului Finanțelor de a ține sub control costurile de împrumut într-o lună marcată de o revenire pe creștere a dobânzilor, cu un vârf aproape de 9,7%, urmată de o revenire spre 9,2% la final de lună. Totalul împrumuturilor a ajuns, astfel, la 102 miliarde de lei pentru primele zece luni ale anului, conform calculelor Profit.ro. Dacă adaugăm și cele 2,74 miliarde de euro (13,46 miliarde lei) intrate din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile ajung la 115,46 miliarde lei.

Contribuabilii vor avea termene extinse pentru depunerea declarațiilor la ANAF dacă procesul normal de depunere a formularelor fiscale a fost afectat de acțiuni ale autorităților, cum ar fi introducerea cu întârziere a unui tip de declarație, erori tehnice ale acesteia sau perioade mai lungi de nefuncționare a sistemului informatic de depunere, prevede un proiect de lege depus în Parlament. Propunerea ar rezolva situații incorecte cu care se confruntă acum contribuabilii, cum ar fi modificarea de către autorități a unor formulare cu numai o zi sau două înaintea termenului limită de depunere. Totodată, parlamentarii ar vrea să lase ANAF și fără posibilitatea de a sancționa nedepunerea la termen a declarațiilor timp de 5 ani de la comiterea faptei.

Impozitele colectate necuvenit de către autoritățile locale de la firme și populație vor trebui returnate de la bugetul de stat, nu de către autoritățile locale, în cazul în care contribuabilii obțin în instanță dreptul de a le fi returnați banii, prevede un proiect legislativ introdus de câteva zeci de parlamentari PNL, PSD și UDMR, partide care formează coaliția de guvernare. Măsura ar scapă primăriile fără să mai plătescă în astfel de cazuri, iar contribuabilii impozitați incorect și-ar primi banii, singurul pierzător fiind bugetul de stat.

ANAF nu a reușit să vândă la licitație terenurile aparținând fostului politician și ministru Elena Udrea, operațiune anunțată de Profit.ro în prima parte a lunii octombrie. Astfel, cum la licitație nu s-a prezentat niciun cumpărător, iar aceasta a fost prima tentativă de vânzare, prețul de circa 800.000 de euro (inclusiv TVA) al grupului de șase terenuri ar urma să scadă la următoarea încercare cu 25%, la aproximativ 600.000 de euro, potrivit procedurii obișnuite a ANAF în astfel de situații. Terenurile sunt situate în apropierea lacului Străulești. ANAF vinde aceste bunuri pentru a recupera prejudicii în dosarele penale în care a fost condamnat fostul politician.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României pentru anul 2022, de la 3,5% anterior (prognoza din vară) la 4,6%, dar a înrăutățit așteptările pentru anul următor la 2,8%, față de 3,7% anterior. Estimarea pentru 2023 va fi folosită de către Ministerul Finanțelor pentru a pregăti proiectul de buget în perioada următoare.

Guvernul a avut în primele nouă luni ale anului un deficit, diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, de 41,7 miliarde de lei, în scădere ușoară față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,6%, ca urmare a majorării încasărilor din TVA, din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit, dar și a altor taxe, cum ar fi impozitul pe dividende, unde firmele s-au grăbit să distribuie trimestrial dividendele pentru 2022, astfel încât să evite pe cât posibil majorarea impozitului de la 5% la 8% anul următor.

Guvernul intenționează să folosească banii din granturile PNRR, aflați în cont la Trezoreria statului, ca instrument de administrare a lichidității pe termen scurt. Astfel, granturile vor fi convertite în lei și vor sta în contul deschis la Trezorerie, dar statul îi va putea folosi pentru a-și acoperi din necesarul de finanțare pe termen foarte scurt, numit și gol de casă, diminuând astfel nevoia de a lua împrumuturi de la băncile comerciale. Economia cu dobânzile este estimată pentru bugetul statului la circa 50 de milioane de lei pe lună.