Autori

România a împrumutat astăzi 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri, aceasta fiind a patra ieșire din acest an după valută pe piețele externe. Guvernul a împrumutat 1 miliard de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde euro cu eurobonduri pe 20 de ani (scadente în februarie 2040), cererea din partea investitorilor fiind una ridicată, de 12 miliarde de euro în total. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern în ultimele luni ale anului, dar a profitat de condițiile bune existente în piață în această perioadă, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Inspectorii ANAF se află în control la Federația Română de Fotbal (FRF), a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fără să furnizeze alte informații. Ministrul a precizat doar că verificările au loc în urma unor informații apărute în spațiul public.

România a ieșit astăzi să se împrumute în euro de pe piețele externe, pentru a patra oară în acest an. Cele două emisiuni de eurobonduri scoase la vânzare de Guvern au scadențe în decembrie 2029 și decembrie 2040. Cel mai recent, statul a ieșit pe extern în iulie, când a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern anul acesta, dar a profitat acum de condițiile bune din piață, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Necesarul de finanțare al Guvernului crește pentru acest an la 143,6 miliarde de lei, din care volumul datoriei de refinanțat în anul 2020 este de circa 47,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar de 96,06 miliarde lei. Anterior rectificării bugetare din această lună, deficitul bugetar era planificat la 91 miliarde de lei. Autoritățile așteaptă pe final de an împrumuturi de la Comisia Europeană (CE), prin programul SURE, de 3 miliarde de euro, dar împrumută accelerat și de pe piața internă, de la bănci, alți investitori și de la populație. După primele 10 luni din acest an, împrumuturile statului ajunseseră la circa 120 de miliarde de lei.