Autori

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va discuta zilele acestea cu delegația Comisiei Europene (CE) o propunere pentru a muta fonduri de circa 1,2 miliarde, rezultate din economii la contractele din cadrul PNRR, către sprijinirea a 400 de IMM-uri pentru implementarea de proiecte de robotizare, automatizare și digitalizare, care să le ajute să devină mai competitive, anunță ministrul de resort, Marcel Boloș, la Maratonul Stabilitatea Economică organizat de Profit.ro TV.

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat astăzi legile bugetului pentru anul 2025. Guvernul a adoptat pe 1 februarie proiectul de buget, ulterior acesta fiind trimis în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Parlamentul a adoptat proiectul săptămâna trecută. Bugetul pentru 2025 este construit cu un deficit de 7% din PIB în termeni cash, 134,6 miliarde lei, comparativ cu 8,65% din PIB, 152,7 miliarde de lei, anul trecut.

Suma de 87,7 miliarde de lei pevăzută anul acesta la venituri bugetare din fonduri primite de la Uniunea Euroeană, dublu față de 42,92 miliarde lei anul trecut, este foarte greu de realizat, atrage atenția ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, însă România trebuie să facă tot posibilul pentru a atrage acești bani în contextul în care următorul calendar financiar multianual ar putea aduce modificări majore în ce privește modul în care statele membre au acces la fonduri UE. Totodată, la nivelul Comisiei Europene se discută și un mecanism care să permită continuarea prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) a unor proiecte din PNRR care nu sunt finalizate până la termenul limită de 31 august 2026.

ANAF, CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) au pregătit un proiect comun de ordin pentru a actualiza formularul D112 (cel prin care se declară lunar obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența persoanelor asigurate) cu modificările fiscale introduse la finalul anului trecut prin ordonanța trenuleț. Printre acestea se numără eliminarea facilităților pentru angajații din construcții, IT, agricultură și industria alimentară, dar și prevederi referitoare la măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” sau la unele categorii de rezerviști.

Numărul cererilor de plată din PNRR ar urma să fie redus de la opt în prezent la șase, prin comasarea cererilor 5-8 în doar două astfel de cereri, dar cu menținerea numărului de jaloane, cele mai dificile sau cu risc de neimplementare, urmând să fie împinse cât mai mult spre termenul limită de 31 august 2026, astfel încât să existe maxim de timp pentru a încerca rezolvarea lor, a declarat într-un interviu pentru Profit.ro ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Guvernul a mai introdus o taxă auto, transformată ulterior în timbru de mediu, în Guvernul Tăriceanu, pe care a fost însă obligată ulterior, de Curtea Europeană de Justiție, să o restituie integral șoferilor, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de guverne de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde lei.

Cota unică a adus beneficii economice, beneficii în ce privește colectarea de venituri la bugetul statului și a sprijinit formarea în România a unei clase de mijloc, afirmă experți ai Academiei de Studii Economice (ASE) în cadrul studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat la solicitarea Concordia. Potrivit reprezentanților Concordia, există în prezent, în contextul reformei fiscale pe care România trebuie să o implementeze ca parte a PNRR și a planului fiscal, pericolul renunțării la cota unică și înlocuirea acesteia cu un sistem de impozitare progresivă.

Rasirom, companie care funcționează în coordonarea Serviciului Român de Informații (SRI) și este responsabilă cu implementarea de infrastructuri critice și sisteme esențiale, ar putea finaliza până la sfârșitul acestui an e-Trezor pentru Ministerul Finanțelor, un sistem de plăți care să permită plăți cu cardul și aplicație de internet banking pentru clienții Trezoreriei, potrivit informațiilor Profit.ro. Mai multe dintre sistemele informatice critice ale Finanțelor, sunt dezvoltate de Rasirom.

România a împrumutat astăzi de pe piața externă 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari. Astfel, Guvernul a atras 1,4 miliarde euro prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani și 1,4 miliarde euro prin vânzarea de titluri pe 9 ani, potrivit Bloomberg. De asemenea, printr-o emisiune pe 12 ani, statul a atras 1,25 miliarde de dolari. Cererea din partea investitorilor a fost de 4,8 miliarde euro pentru titlurile în euro și de 2,6 miliarde dolari pentru cele în dolari. Cererea mai redusă a limitat posibilitatea statului de a reduce dobânzile pe care trebuie să le plătească.

Emisiunile de obligațiunile ale României lansate astăzi înregistrează o cerere mai slabă, cu subscrieri din partea investitorilor de 4,4 miliarde de euro pentru titlurile pe 5 și 9 ani în euro, potrivit Bloomberg, respectiv de 2,5 miliarde de dolari pentru titlurile pe 12 ani în dolari.