Autori

România a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele internaționale, potrivit agenției de presă Bloomberg. Astfel, Ministerul Finanțelor a ieșit cu titluri pe 5 ani și 9 ani în euro, precum și cu obligațiuni pe 12 ani în dolari. Dobânzile indicative din deschiderea emisiunii sunt foarte ridicate, ceea ce indică atât nevoia de bani a Guvernului, condițiile dificile de pe piețele externe, dar și percepția nu tocmai pozitivă a investitorilor privind finanțale și solvabilitatea statului român, după ce două mari agenții de rating au înrăutățit perspectiva ratingului de țară la negativă. Dobânzile vor fi, probabil, reduse în cursul zilei, pe măsură ce investitorii înaintează oferte.

Ministerul Finanțelor va pregăti "în cel mai scurt timp" modificări în ce privește "legislația privind falimentul, legislația privind incapacitatea de plată", astfel încât unele firme să nu se mai ascundă de plata datoriile restante către ANAF, iar statul să rămână fără posibilitatea de a executa silit bunuri în contul acestor datorii, a declarat ministrul Finanțelor, Barna Tanczos. Actualizarea legislației specifice insolvenței este prevăzută în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană, unde sunt stabilite termene precise pentru această măsură și Finanțele arată că din analiza instituției, aproximativ 30% din decalajul fiscal la TVA (GAP-ul de TVA) este indus de insolvențe.

Guvernul a alocat ]n buget 2 miliarde de lei pentru plata unui ajutor one-off (o singură dată) către pensionarii cu venituri mici, dar până în prezent nu s-a discutat modalitatea de plată, dacă se va plăti o dată sau în mai multe tranșe, nu s-a discutat vreun prag de venit sub care să se acorde acest ajutor, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Banra Tanczos. Acesta a spus că în 1-2 săptămâni după aprobarea bugetului, Ministerul Muncii, în atribuțiile căruia intră acordarea ajutorului, va veni cu o analiză.

Deficitul bugetar s-ar putea situa anul acesta la 7,7% din PIB, peste ținta de deficit de 7% din PIB din proiectul de buget adoptat de către Guvern, atrage atenția Consiliul Fiscal (CF) într-o opinie privind construcția bugetară (practică obișnuită a instituției). CF afirmă că nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, astfel că estimează venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.

ANAF a colectat în ianuarie, în contextul în care proiectul de buget nu a fost încă adoptat, 44,7 miliarde lei, în creștere cu 7,5% față de anul trecut, a declarat în deschiderea ședinței de Guvern premierul Marcel Ciolacu, afirmând că informația primită de la ministrul Finanțelor este o "veste bună". Premierul nu a furnizat informații despre obiectivele ANAF pentru acest an, în care veniturile totale ale bugetului statului (nu doar cele de la ANAF) sunt prevăzute să crească cu 16,2%.

Guvernul mizează anul acesta pe venituri bugetare de 87,7 miliarde lei din fonduri primite de la Uniunea Euroeană, dublu față de 42,92 miliarde lei anul trecut. În timp ce una dintre sursele majore de fonduri UE, proiectele pe calendarul multianual 2021-2027 abia acum încep să aducă bani la buget, autoritățile au prevăzut în buget și o sumă foarte mare, de 26,85 miliarde lei reprezentând bani din PNRR.

Încasările din impozitarea microîntreprinderilor sunt estimate de către Guvern să scadă cu 34% în acest an, de la 3,48 miliarde lei în 2024 la 2,3 miliarde lei în 2025, potrivit datelor analizate de către Profit.ro. În 2026, impozitul plătit de micro va coborî din nou, la 1,49 miliarde lei. Această evoluție este determinată de restricțiile introduse de către autorități la regimul microîntreprinderilor, cel mai recent prin ordonanța trenuleț din decembrie.

Guvernul așteaptă o sumă substanțial mai mare în acest an din impozitul achitat de cei care încasează dividende, având în vedere că pentru sumele distribuite ca dividende după data de 1 ianuarie 2025, impozitul este de 10%, față de 8% anterior. Pe finalul anului trecut, însă, firmele s-au grăbit să distribuie dividende (posibil pentru primele trei trimestre din 2024), pe cotă de 8%.

Guvernul a încasat anul trecut 11,24 milioane de lei din taxa pe lux, un impozit special care se aplică pentru casele și mașinile cu valoare mare, iar pentru anul 2025 vizează să încaseze cu 16,7% mai mult, respectiv 13,1 milioane de lei. Pentru anul următor, taxa pe lux ar trebui să aducă 13,5 milioane lei, în 2027 este planificat 13,86 milioane lei, iar în 2028 suma de 14,2 miloane lei.

Politica fiscală pe termen mediu a Guvernului vizează consolidarea finanțelor statului, implementarea de măsuri din programul de guvernare, în limita spațiului fiscal-bugetar disponibil, precum și modificări în ce privește taxarea, potrivit Ministerului Finanțelor. Printre acestea se numără reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către angajați, simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, trecerea la impozitarea proprietății în funcție de valoare, reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă, precum și sprijinirea angajării tinerilor și vârstnicilor.