Autori

Grupul BRD, al treilea cel mai mare grup financiar din România, a încheiat primul trimestru din 2019 cu un profit de 301 milioane de lei, în scădere cu 27% față de perioada similară a anului anterior. Rezultatele BRD au fost influențate de creșterea cheltuielilor operaționale, îndeosebi de creșterea cheltuielilor cu contribuțiile la fondurile de garantare, dar și de scăderea veniturilor din eliberarea de provizioane. Banca estimează un impact de 79 de milioane de lei al taxei pe active în acest an.

Cele cinci bănci mari care au publicat noile oferte de creditare pentru persoane fizice pe baza noului indice de referință pentru creditele în lei (IRCC), care înlocuiește ROBOR în contractele nou încheiate, au redus și dobânzile totale ale împrumuturilor ipotecare cu până la un punct procentual. Unele au ajustat marja ușor în sus pentru a compensa valoarea mai mică a IRCC în comparație cu ROBOR.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege care prevedea plafonarea dobânzilor la credite pentru că acesta n-a fost suficient motivat și nu a avut avizul Consiliului Economic și Social. Senatorul Daniel Zamfir spune că va reveni săptămâna viitoare cu un nou proiect care să ia în seamă criticile CCR. Pe de altă parte, Curtea nu a mai analizat și criticile de formă ale legii aduse de Opoziție, din moment ce legea a picat controlul constituțional pe formă.

Alexandru Păunescu, membru în conducerea colegială a Centrului de soluționare alternativă pentru litigiile cu băncile (CSLAB) și director juridic al Băncii Naționale a României, spune că are ca obiective creșterea numărului de dosare în care băncile acceptă să se înțeleagă amiabil cu clienții, dar și că va încerca să convingă instanțele ca de anul viitor să trimită litigiile cu băncile la soluționare alternativă. Păunescu avertizează că schimbarea modului de calcul al dobânzilor variabile la creditele în lei ar putea genera noi litigii, în cazul în care modificările nu sunt înțelese sau dacă ratele vor crește, cu referire la ce s-a întâmplat în 2010, când dobânzile au fost legate de ROBOR/EURIBOR.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat cu 70.000 de lei un operator de telefonie mobilă pentru creșterea unilaterală a costului abonamentelor. Autoritatea consideră că firma s-a folosit de o practică comercială incorectă și ia în considerare și emiterea unei decizii de încetare a practicii, în condițiile în care ar fi afectați peste 2,3 milioane de consumatori. ANPC nu menționează numele companiei, însă sursele Profit.ro arată că ar fi vorba despre Vodafone, care a trimis clienților mesaje în care i-a informat că prețul abonamentelor se va majora cu 1 euro începând cu luna mai.

Banca Națională a României anunță că va publica "indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor" (IRCC) începând cu 2 mai. Aceasta este noua referință pentru creditele noi în lei, care înlocuiește cotațiile ROBOR.

Curtea Constituțională a admis sesizarea Opoziției privind legea adoptată de Parlament care prevedea o limitare a dobânzilor maxime ce pot fi solicitate consumatorilor de către bănci și IFN. Curtea arată că legea, inițiată de senatorul ALDE Daniel Zamfir și susținută de PSD/ALDE, a fost motivată deficitar și nu s-a solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social. CCR n-a mai analizat și criticile de constituționalitate care țin de conținutul legii.

Ancheta Comisiei economice a Senatului cu privire la raportul Consiliului Concurenței privind evoluția ROBOR în octombrie 2008 a reușit să creeze mai multă confuzie în loc să aducă clarificări. Doi funcționari din cadrul Concurenței acuză „intervenții externe” care au dus la închiderea investigației, în timp ce restul funcționarilor audiați plus președintele instituției spun că decizia a fost una corectă, neexistând un cartel al băncilor. Nici bancherii care au dat declarații, inclusiv Lucian Isar, nu susțin ipoteza manipulării ROBOR de către băncile comerciale. Raportul reușește să ajungă, concomitent, la concluzia că a fost ceva necurat în faptul că investigația a fost închisă fără sancționarea băncilor, precum și la aceea că BNR a manipulat ROBOR în sensul scăderii cotațiilor.

Guvernul a trimis Parlamentului un proiect de lege pentru implementarea noii directive de plăți (PSD2), ce trebuia să fie în vigoare în legislația națională încă din ianuarie 2018, fiind cea mai întârziată țară din UE la acest capitol. Noua lege deschide conturile bancare ale clienților către concurența fintech, pune cerințe mai stricte de autentificare pentru plăți și limitează daunele ce ar putea fi suferite de consumatori în cazuri de fraudă.

Consiliul Concurenței a suspectat băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă în octombrie 2008. A mers în control, a adunat documente și a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost criza financiară internațională. Detaliile picante prezentate în raportul desecretizat arată ce au discutat trezorierii băncilor între ei, cum au fost unii amenințați de BNR cu sancțiuni, cine s-a supus intervenției băncii centrale și cine a profitat de ea și ce bănci străine speculau pe leu, dar și clienții căror bănci au suportat creșterile dobânzilor.