Autori

Efervescența din sectorul construcțiilor și creșterea prețurilor se văd tot mai mult în creditarea persoanelor fizice pentru achiziția de locuințe. Împrumuturile imobiliare au crescut pentru șase luni consecutiv în termeni lunari și au ajuns la cel mai mare avans în octombrie de după iunie 2018. Pe de altă parte, soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut ușor în octombrie, în timp ce creditarea companiilor a încetinit.

Licitația organizată de Finanțe pentru obligațiunile scadente în septembrie 2023 a găsit cerere mare în piață din partea investitorilor, însă ministerul a împrumutat de mai bine de două ori peste prospect, la un randament în creștere față de acum 10 zile. Titlurile de stat pe 6 luni n-au găsit, însă, cerere suficientă în piață și toate ofertele au fost respinse.

Intervențiile Băncii Naționale a României pentru susținerea leului au costat mai puțin de 1 miliard de euro, iar rezervele valutare au scăzut și ca urmare a unei plăți pentru rachetele Patriot, arată agenția Bloomberg, citând o sursă din banca centrală.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 648,2 milioane de lei. La fel ca la ultimele licitații, randamentele sunt în creștere, iar la titlurile scadente în 2034 au depășit pragul de 5% pe an.

Curtea Supremă din Varșovia a decis că un împrumut denominat în franci elvețieni poate fi plătit în zloți polonezi la cursul de la data acordării și cu păstrarea dobânzii în funcție de LIBOR CHF. Chiar dacă este vorba de un singur debitor, soluția este cea de care băncile se temeau cel mai mult, fiind cea mai păguboasă, și ar putea genera un nou val de litigii la nivel național.

Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FII3M), creat de Polonia și România, își propune să ajungă la investiții agregate de până la 100 de miliarde de euro în regiunea celor Trei Mări în infrastructura de transport, energie și infrastructura digitală și caută noi adeziuni.

Guvernul anunță un deficit de peste 4% din PIB în acest an și analiștii stau cu ochii pe bugetul de anul viitor, care ar trebui să includă și o majorare de 40% a pensiilor din toamnă. Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank, spune că piețele nu vor finanța un deficit umflat de creșterile de pensii și că majorarea cheltuielilor sociale poate fi făcută doar prin creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli, cum sunt cele de investiții, aflate oricum la un nivel foarte scăzut.

După ce jucători activi pe piața de la Londra au imprimat o mișcare de depreciere brutală ieri după închiderea pieței valutare din România, astăzi, pe o piață mai lichidă întregul impuls a fost anulat. Cursul de schimb ajuns în jurul orei 13.00 în zona de 4,78 lei/acțiune, pe fondul și unor declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu ce ar putea fi interpretate drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. Dacă deficitul bugetar este 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”, a afirmat acesta.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.