Autori

Ministerul Finanțelor a făcut două emisiuni de datorie în piața internă, pe 7 și 33 de luni. Titlurile pe termen mai scurt au fost emise la un randament sub dobânda la facilitatea de depozit a BNR, lucru care nu s-a mai întâmplat din iulie 2023.

Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele cerute la creditele în monedă națională au continuat să scadă în decembrie, în contextul excedentului mare de lichiditate din piață și al reducerii referințelor interbancare. Pe de altă parte, împrumuturile în euro au continuat să se scumpească – ratele de dobândă la împrumuturile ipotecare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, fiind chiar peste cele în lei, lucru rar.

Indicatorul de încredere în economie a rămas nemodificat la începutul lui 2024, pe fondul îmbunătățirii datelor din retail, dar al înrăutățirii ușoare a celor din celelalte sectoare.

Cererea de credit în lei de la bănci a început să-și revină pe finalul lui 2023, pe fondul unei scăderi a ratelor interbancare. Se remarcă revenirea apetitului companiilor pentru împrumuturile în monedă națională, precum și cel mai bun trimestru din an pentru stocul de împrumuturi ipotecare, afectat de creșterea mare a dobânzilor.

Ministerul Finanțelor a răscumpărat două serii de titluri care urmau să ajungă la scadență în lunile următoare cu o altă serie de obligațiuni care are scadența în octombrie 2033.

Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.

Cea mai recentă emisiune de obligațiuni în dolari pe piețele externe s-a făcut la o dobândă mai mare decât cea cerută de bănci pe piața românească pentru împrumuturile în monedă națională.

Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.

Ministerul Finanțelor emite certificate de trezorerie pe un an cu un randament mediu de 6,01%, în scădere cu circa 1 punct procentual față de acum un an, și stabilește o nouă referință pentru piață. Analiștii Erste cred că titlurile emise de Ungaria și România sunt „scumpe” și ar putea suferi corecții.

Banca Națională a României a sancționat 13 bănci în 2023, pe unele de mai multe ori, inclusiv cu amenzi de până la 100.000 de lei. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea legislației draconice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Unele dintre acestea vizează chiar faptul că faimoasele actualizări periodice ale datelor - în lipsa cărora clienții se pot trezi cu conturile blocate – s-au făcut cu întârziere.