Autori

Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.

Creșterea inflației în prima lună din acest an, pe fondul impactului majorării fiscalității, face ca banca centrală să aibă nevoie de dovezi suplimentare pentru a reduce rata cheie – „cel puțin încă două luni în care să vedem o scădere a inflației”, spune Isărescu. Termenul s-ar împlini în aprilie, dar datele ar fi disponibile abia pentru ședința din mai.

Guvernatorul Mugur Isărescu a refuzat să ofere un răspuns clar dacă va mai candida pentru un nou mandat la șefia Băncii Naționale a României, după ce mandatul acestuia va expira în această toamnă. Isărescu arată că decizia de a fi ales nu îi aparține și face trimitere și la vârsta sa.

Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.

Grupul Banca Transilvania va face cel mai probabil încă un pas spre extindere. A ajuns la faza discuțiilor „tehnice și legale” pentru achiziția BRD Pensii. Tranzacția ar urma să se încheie rapid, arată surse din piață pentru Profit.ro.

BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie la 7,4%, de la 6,6% în decembrie, pe fondul creșterii prețurilor alimentelor, în condițiile în care Guvernul PSD-PNL a majorat TVA la unele produse și a crescut sau introdus noi accize. Se remarcă scumpirea produselor zaharoase, a băuturilor alcoolice și a carburanților, pentru care au fost majorate accizele. Inflația lunară a fost de 1,1%, cea mai mare de după noiembrie 2022.

Produsul intern brut al României a crescut cu 2% în termeni reali în 2023, arată datele semnale publicate de Statistică. În trimestrul 4, economia a scăzut cu 0,4% față de trimestrul precedent și a crescut cu 2,9% în termeni anuali.

Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.

Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.