
Românii cu credite cu rata curentă variabilă în funcție de ROBOR vor beneficia de o scădere a plăților lunare la actualizarea de la 1 ianuarie. Cei cu credite ajustate în funcție de indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) mai au de așteptat până la 1 aprilie pentru a vedea o scădere a dobânzilor. Ratele lunare cu adevărat mai mici vor veni însă abia după ce banca centrală va reduce dobânda cheie.
Creditul neguvernamental a continuat să crească în noiembrie, într-un ritm în accelerare atât față de octombrie cât și față de anul anterior. Și creșterea masei monetare a accelerat și a ajuns din nou la o rată anuală de două cifre. Depozitele populației au atins cea mai mare rată de creștere din ultimii doi ani și jumătate.
Combinația de inflație, creștere economică și scumpirea imobiliarelor, în timp ce creditarea s-a răcit, a dus avuția netă a populației la cel mai ridicat nivel nominal istoric. Niște ajustări cu rata de schimb și inflația ne arată însă că deși activele financiare au crescut simțitor față de 2007, valoarea activelor fixe rămâne sub nivelul din timpul bulei imobiliare din 2007-2008.
Scumpirea energiei, mană cerească pentru unele firme. Nu toate companiile o duc însă bine.
Ministerul Finanțelor continuă să împrumute peste program pe final de an și beneficiază și de un mediu extern favorabil care a dus la scăderea randamentelor la titlurile de stat.
Deficitul extern a continuat să scadă în octombrie față de aceeași perioadă din 2022, atât în volum cât și ca pondere în economie, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii exporturilor nete de servicii. Pe de altă parte, investițiile străine directe s-au redus puternic față de anul trecut și acoperă doar o treime din ieșirile din contul curent, în timp ce datoria externă este în creștere.
Băncile din România au înregistrat profituri nete de 10,4 miliarde de lei în primele 9 luni din acest an, stabilind un nou nivel record. Sectorul bancar românesc e cel mai profitabil din regiune, însă Banca Națională a României atrage atenția cu privire la impactul noii taxe pe veniturile brute ale băncilor și mai ales la faptul că aceasta are un caracter permanent, precum și la creșterea riscului de neplată pentru creditele acordate.
Necesarul brut de finanțare pentru anul viitor va fi de 9,9% din PIB sau 170 de miliarde de lei, estimează Erste. Deși în scădere față de 2023, nivelul rămâne unul ridicat și va fi nevoie de un context favorabil al piețelor pentru a asigura finanțarea la un cost rezonabil, mai ales că datoria publică a crescut puternic după criza COVID.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Sectorul bancar a atins un nou nivel record al excedentului de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, fapt ce a împins dobânzile din piață în jos, la cea mai mică medie lunară din ultimele 15 luni.
Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:
| 1 EUR | 5.0923 | -0.0022 | -0.04 % |
| 1 USD | 4.3190 | -0.0019 | -0.04 % |
| 1 GBP | 5.8630 | -0.0100 | -0.17 % |
| 1 CHF | 5.5529 | -0.0036 | -0.06 % |
Curs BNR oferit de cursvalutar.ro