Autori

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.

Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.

România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.

Ministerul Finanțelor a luat 1,54 miliarde de lei de la bănci prin titluri de stat scadente într-un an, dar a ratat licitația pentru obligațiunile scadente în 14 ani, pe fondul unei cereri scăzute și a unor randamente în creștere.

Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.