Autori

Există numeroase definiții ale Marii Strategii. Pentru John Lewis Gaddis, aceasta reprezintă alinierea aspirațiilor potențial nelimitate cu capacitățile în mod necesar limitate.

România se află într-un moment economic cu miză strategică reală.

Ray Dalio spune un lucru simplu și incomod: în istoria marilor puteri, forța financiară (capacitatea de a-ți depăși rivalii prin resursele pe care le ai sau obții) a fost întotdeauna una dintre cele mai importante forme de putere.

În momentele de criză sau de oboseală colectivă, politica are un reflex aproape mecanic: caută soluții în instituții, în proceduri, în pachete de măsuri.

Davos nu mai este demult doar un loc de networking sau un ritual anual al elitelor globale.

Pentru generația mea, promisiunea de bază a României era simplă și puternică: ai carte, ai parte.

România economică trăiește într-o stare aproape permanentă de alertă. Titlurile curg săptămânal: „s-a închis o fabrică”, „s-au pierdut sute de locuri de muncă”, „un investitor străin își mută producția”. Sunt reale, sunt dureroase și nu trebuie cosmetizate. Dar ele spun doar o parte din poveste.

În ultimii ani, România a intrat într-o etapă în care familiile de business devin actori tot mai vizibili, mai sofisticați și mai prezenți internațional.

Există o metaforă care descrie foarte bine generația nouă de campioni tehnologici ai României: ghepardul.