Autori

The ‘Educated Romania’ slogan has correctly identified a pressing problem, generated almost complete national consensus for taking urgent action – and in the end never left the talk-show studio. These days, a new slogan is taking shape in the public consciousness: “Exporting Romania”.

În lumea interconectată de astăzi, în contextul internațional mai mult decât complicat pe care îl traversăm, o prezență constantă, activă și influentă a României pe scena globală ar fi nu doar un avantaj evident, ci o necesitate. Astfel, organizarea unei „Romanian House Davos” / Casa României în cadrul World Economic Forum (Forumului Economic Mondial) de la Davos ar putea oferi o oportunitate unică pentru România de a-și evidenția, extinde și consolida rolul pe arena globală.

Some nations are born of exports, some achieve exports and some have exports thrust upon them. Romania is in the latter category.

Într-o lume din ce în ce mai volatilă, care pare mai tot timpul că ia România pe nepregătite, ne confruntăm cu o întrebare esențială: cum putem asigura stabilitatea în mijlocul unei instabilității aparent generale? Cum îi putem motiva pe oameni să-și facă planuri, când chiar lucrurile de bază pe care le știam nu pare a mai trece testului timpului? Această dilemă nu este doar teoretică sau filosofică, ci una cu implicații profunde în viața cotidiană a fiecărui cetățean.

Guvernarea nu trece deloc printr-o perioadă ușoară. Firesc, oamenii se întreabă: în ce măsura mai este credibil mesajul decidenților după ce, la finalul anului trecut și în prima jumătate a lui 2023, ni s-a spus că nu vor crește taxele și acum, în toamnă, ne-am trezit cu taxe mai mari, inclusiv prin introducerea acelui impozit pe cifra de afaceri, precum și cu măsuri de austeritate?

România de astăzi se confruntă cu provocări majore la nivel securitar și economic. Dacă urmăm îndemnul prezidențial din ultimii 9 ani și privim cu atenție și îngrijorare în jurul nostru, este evident că nu mai putem rămâne închiși în grădina proprie dacă vrem să facem față multitudinii de crize, acum și în viitor.

În acest moment, în România, la nivel public, domină două mari narative: narativul securitar, legat de implicățiile interne și regionale ale războiului din Ucraina și narativul necesității restructurării cheltuielilor publice. Concentrarea asupra lor nu este întâmplătoare: știm, într-un plan mai general, că oamenii își doresc primordial stabilitate, securitate și prosperitate. Totuși, în acest moment, acești doi piloni trebuie gestionați cu mare atenție de către guvernare.

Deși preocupările noastre imediate sunt mai degrabă fiscale, să nu uităm că povestea contează. Contează și cea de nișă cu privire la buget și cea de ansamblu, a aspirației naționale. Există un vis românesc sau ar trebui să existe?

Există astăzi provocări în creștere pentru imaginea României. Acestea includ, de exemplu, ascensiunea forțelor politice eurosceptice, care poate duce, de exemplu, la câștigarea alegerilor europarlamentare din iunie 2024 de către AUR. Într-o țară în care sprijinul, financiar și nu doar, al UE este esențial, o dimensiune importantă a profilului nostru ar fi pusă sub semnul întrebării de un astfel de eveniment. În plus, ținând cont de provocările majore din Ucraina și Republica Moldova, România va trebui să-și pună problema nu doar a felului în care își crește reziliența la crize, dar și a manierei în care sunt percepute (și, să sperăm, apreciate) eforturile sale.

Sticlă - așa trebuia să se desfășoare rotativa guvernamentală, conform discursului oficial transmis de la cel mai înalt nivel. În schimb, mai degrabă sticle s-au consumat de catre observatorii scenei politice pe fundal de nervi cetatenesti, având în vedere că nimic din ce se anunța în legătură cu schimbarea de Guvern nu s-a întâmplat. În doar câteva zile, țara a fost copleșită de anunțurile diferitelor categorii care au făcut publice diferite planuri de grevă, dincolo de nemulțumirea legitimă a profesorilor.