Autori

Statul român ″reușise″ să-i prindă în ″plasa″ impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri impus, de principiu, doar în sectoarele de petrol și gaze, și pe comercianții de lemne de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant sau antigel și, în același timp, să-i scape din vedere pe traderii străini de țiței și carburanți fără sedii permanente în România.

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, demarează lucrările la o investiție vitală pentru ″exportul″ de energie electrică produsă de eolienele și fotovoltaicele din Dobrogea, precum și de viitoarele reactoare 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, către consumatorii din vestul țării.

Creditele bugetare alocate tuturor serviciilor de informații sunt prevăzute în creștere în draftul legii bugetului de stat pe 2025, majorarea per total fiind de peste 20% (mai mult de 1,3 miliarde lei), în comparație cu execuțiile bugetare preliminate pe 2024, de la 6,733 la 8,106 miliarde lei.

Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.

Camera Deputaților a reluat demersurile prin care se dorește ca Palatul Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, să aibă, în circa 2 ani și jumătate, o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.