Statul român a ″reușit″ să-i prindă în ″plasa″ impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri impus, de principiu, doar în sectoarele de petrol și gaze, și pe comercianții de lemne de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant sau antigel și, în același timp, să-i scape din vedere pe traderii străini de țiței și carburanți fără sedii permanente în România, astfel că acum face demersuri de corectare a situației.
În toamna anului trecut, Parlamentul României a aprobat participarea Armatei Române la misiunea de Asistență de Securitate și instruire NATO - NSATU pentru Ucraina, prin punerea la dispoziție a Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și a unui număr de până la 100 de militari, constând în personal de stat major, instructori și detașamente specializate.
Statul român vrea prelungirea planului de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, aflat în întârziere semnificativă pe partea de investiții în capacități de producție noi, fotovoltaice și pe gaze, care să înlocuiască grupurile pe lignit programate să fie scoase din exploatare.
Ministerul Energiei deține peste 82% din capitalul Nuclearelectrica, astfel că abținerea sa de la vot în cadrul ședinței AGA a făcut imposibilă adoptarea vreunei hotărâri, de aprobare sau respingere.
Un Regulament UE de anul trecut prevede că producătorii de țiței și gaze din UE trebuie să pună la dispoziție, până în 2030, instalații de captare și stocare CO2 cu capacitate însumată de minimum 50 de milioane de tone, prin contribuții individuale calculate în funcție de cota de piață în extracția de hidrocarburi a Uniunii a fiecăruia din perioada 2020-2023.