Autori

Cei mai puțin afectați sunt moldovenii. La finalul lunii septembrie erau 3,7 milioane de consumatori casnici care nu semnaseră contracte concurențiale.

2021 a fost un an infernal pe piața energiei, iar 2022 nu se anunță mai prietenos, atât pentru furnizori, cât și consumatori, care se vor vedea în continuare constrânși să achite prețuri ridicate la gaze și electricitate. La prima vedere, producătorii ar fi cei care ar avea de câștigat, însă ca urmare a impozitării impuse în urma liberalizării pieței, cea mai mare parte a “profitului” pe care aceștia l-ar fi putut realiza intră în buzunarele statului.

Majoritatea consumatorilor casnici de electricitate vor achita prețuri aproape duble începând cu 1 aprilie 2022, când expiră plafonarea prețului impusă de Parlament, fie că este vorba de clienții care vor trebui să semneze noi contracte concurențiale în urma expirării celor vechi, fie că este vorba de cei care au rămas pe piața pentru serviciu universal.

Consumatorii non-casnici cu un consum anual mai mare de 28.000 MWh (sau 2.334 MWh/lună) rămași fără furnizor de gaze pot alege să semneze un contract de furnizare cu orice furnizor de ultimă instanță (FUI), inclusiv cu cei doi noi FUI, OMV Petrom și E.ON, la prețuri însă superioare celui oferit de cel mai ieftin dintre aceștia, care pentru luna decembrie este Engie. Totuși, cum prețurile ofertate de FUI sunt lunare, situația s-ar putea schimba în ianuarie, când prețul ofertat de Engie ar putea fi mai ridicat decât cel al celorlalți 6 FUI desemnați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Moș Crăciun a adus cadouri nu numai celor mici, ci și celor mai mari furnizori de pe piața gazelor și electricitate. Prețurile la gaze, atât cele spot, cât și cele forward, s-au înjumătățit în perioada Sărbătorilor, de la un nivel de 900 de lei/MWh la unul de 450-550 lei/MWh. Un fenomen similar a fost înregistrat și pe piața pentru ziua următoare (PZU) de electricitate. Motivul: scăderea cotațiilor pe piețele europene, dublată de o reducere a consumului intern, ca urmare a unei vremi mai blânde comparativ cu cea de săptămâna trecută și a închiderii, temporare sau nu, a unor consumatori industriali.

Consumatorii casnici au început să primească facturile la gaze și electricitate aferente lunii noiembrie, facturi care ar fi trebuit să fie plafonate și compensate potrivit legislației. Numai că mulți consumatori nu au remarcat pe factură nicio plafonare și nicio compensare. Acest lucru se întâmplă pentru că nu toată lumea beneficiază de acestea, ci numai consumatorii care se încadrează în anumite intervale de preț și de consum.

Anul nou vine cu o veste bună și cu una proastă pentru siguranța alimentării cu gaze a României. Veste bună este că s-a efectuat, pentru prima dată în ultimii ani, rezervare de capacitate de import pe punctul de interconectare Isaccea-Orlovka cu Ucraina, însă vestea proastă este că nu s-a mai rezervat o cantitate semnificativă prin cel mai important punct de interconectare, cel de la Negru Vodă cu Bulgaria. Astfel, în total, pentru luna ianuarie, a fost rezervată în cele 4 puncte de interconectare funcționale o capacitate totală de aproximativ 138,5 GWh/zi, cu o cincime sub nivelul rezervărilor efectuate pentru luna decembrie.

Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.

Prețul mediu zilnic al energiei electrice cu livrare în ziua următoare (PZU) a spulberat orice record atât la nivel național, cât și european, apropiindu-se de nivelul de 2000 de lei/MWh (395 euro/MWh) în România și de cel de 450 de euro în Franța, ca urmare a tensiunilor de pe piața europeană și a închiderii a două reactoare nucleare în hexagon.

Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pregătește o serie de proiecte, precum producția de hidrogen, hidrogenul ca materie primă pentru industria chimică și hidrogen pentru energie termică, și vorbește și despre includerea în strategia companiei a oportunității dezvoltării unor parteneriate și "a achiziției Rompetrol (KMG International)", cu o ofertă gândită să fie depusă la începutul anului viitor.