Autori

Nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri (și nu din profit!) estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de peste 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.

Încălzirea din ultimele 2 zile a vremii a condus la o scădere semnificativă a prețurilor spot ale gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), scădere la fel de abruptă precum creșterea raportată în zilele precedente, mai geroase.

Operatorul de transport gaze autohton, Transgaz, estimează o înjumătățire anuală pentru 2 ani consecutivi a profitului, de la un profit net de 229,8 milioane lei în 2020 la 116,5 milione lei în 2021, pentru ca în acest an acesta să coboare la 41,4 milioane lei.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cărora urmează să le expire contractul de furnizare energie electrică în următoarele două luni sau cele care beneficiau de serviciul universal nu ar trebui să se culce pe o ureche ca urmare a faptului că guvernul a extins plafonarea prețului și în cazul lor până pe 31 martie. Dacă nu semnează un contract concurențial, acestea riscă să achite un preț prohibitiv după 1 aprilie, de furnizare de ultimă instanță, de câteva ori mai mare decât cel plafonat, după expirarea perioadei de plafonare, mai ales că, prin ordonanța de urgență 143/2021 consumatorii non-casnici nu mai pot beneficia de serviciul universal, ci numai consumatorii casnici.

MVM Energy Trade Plus SRL și Aqua Energia SRL, companii membre ale grupului MVM, deținut în totalitate de statul maghiar, au solicitat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) retragerea licenței de furnizare de energie electrică, însă nu din aceleași motive care îi determină pe ceilalți furnizori, explozia prețurilor și intervenționismul defectuos al guvernului pe piața energiei, ci pentru că acționarul său unic a decis să unească toate companiile pe care le deține în România într-una singură.

Rezervările de capacitate de import gaze naturale efectuate pentru luna februarie sunt cu 2,25% peste cele aferente lunii ianuarie, însă cu 16,7% sub cele efectuate pentru ultima lună a anului trecut, reiese din datele analizate de Profit.ro. În timp ce rezervările prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria au scăzut de la 105 GWh/zi în decembrie 2021 la 10,5 Gwh/zi, cele din punctul Isaccea (pe granița cu Ucraina), care erau inexistente în decembrie 2021, au crescut de la 48 GWh/zi în ianuarie la 56,8 GWh/zi în februarie.

Prețul mediu al gazului cu livrare în ziua următoare a crescut marți la 690 lei/MWh, iar cel intraday la 783 lei/MWh, cu 40%, respectiv 60%, peste cotațiile din ziua precedentă, o evoluție ascendentă înregistrând și cotațiile pe termen mediu și lung, care s-au apreciat cu aproximativ 17%. Prețul spot de pe piața autohtonă este cu 41% sau 40 euro/MWh peste cel de pe bursa austriacă CEGH, sugerând un dezechilibru local între cerere și ofertă.

Operatorul de sistem și transport energie electrică, Transelectrica, a fost și va fi în continuare una dintre victimele exploziei prețurilor pe piața energiei, profitul net al companiei prăbușindu-se în ultimul an. Iar trend-ul nu pare a se inversa în perioada următoare. Principalul motiv: costurile achiziției energiei electrice pentru consumul tehnologic propriu s-au majorat spectaculos, urmând a fi în 2022 de 2,5 ori mai ridicate decât cele din 2020.

De la 1 februarie, nu numai consumatorii casnici, spitalele, școlile și ONG-urile vor beneficia de plafonarea prețurilor la utilități, ci și companiile. Astfel, plafoanele aplicate persoanelor juridice vor fi de 1 leu/KWh în cazul energiei electrice și 3,7 lei/KWh în cazul gazelor, prețuri finale. Plafoanele aplicabile consumatorilor casnici vor scădea, în schimb, la 0,80 lei/kWh pentru energia electrică și 0,31 lei/kWh pentru gazele naturale, prevede un proiect de OUG postat pe site-ul ministerului energiei.

Nuclearelectrica și-a bugetat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei, dublu celui pe care preliminează că l-a realizat în 2021, de un miliard lei, în principal ca urmare a majorării veniturilor din producția de energie electrică vândută cu 62%, de la 3,1 miliarde lei în 2021, la 5 miliarde lei 2022. Profitul preliminat pe 2021 este la rândul său în creștere cu aproape 50% față de cel din 2020.