Autori

Prețul gazului pe bursele operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât pe cele spot cât și pe cele pe termen mediu s-a majorat cu peste 10% sau 25 de lei în ultimele zile, ajungând la un record de peste 250 lei/MWh.

Gazprom și-a majorat de 4,44 (+344%) ori exporturile de gaze în România în primele 8 luni ale acestui an, de departe cea mai ridicată creștere înregistrată în raport cu celelalte state europene. Cum aproximativ o treime din gazele intrate în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă a fost reexportată în Ungaria, prin punctul de la Csanádpalota, rezultă că, în realitate, volumul gazelor trimise direct de gigantul rus către România a crescut “doar” de 3 ori (+196%) comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Cotațiile gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri au atins marți un nivel record, de aproximativ 230 de lei/MWh, în condițiile în care producția încă își revine de la minimele istorice realizate săptămâna trecută în urma unor lucrări de mentenanță efectuate de unul dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

Facturile de utilități ale consumatorilor, nu numai ale celor vulnerabili, ci și ale celor cu venituri sau cu consum “până la cele medii”, ar urma să fie compensate de guvern din sumele încasate din impozitul pe venitul suplimentar din liberalizarea prețului gazelor și din dividendele suplimentare plătite de companiile de stat în cazul energiei electrice.

În pofida opiniei publice majoritare, prețurile ridicate ale gazelor s-ar putea să nu fie cea mai importantă problemă a României din această iarnă, ci însăși alimentarea. Și asta pentru că, în eventualitatea unei ierni mai geroase, în condițiile actualului declin al producției interne, dar și al nivelului scăzut de depozitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel regional sau național, România ar putea avea nevoie de importuri de peste 235 GWh/zi, cantitate care ar putea să nu fie disponibilă și care ar putea depăși capacitatea tehnică efectivă de import, mai ales în condițiile conflictului rece ruso-ucrainean și finalizării prelungirii TurkStream din Bulgaria.

Costurile cu utilitățile ale instituțiilor publice se vor majora considerabil, cel puțin în acest an și în prima jumătate a anului viitor, noile contracte de furnizare de energie, dar mai ales de gaze, fiind semnate la prețuri mult superioare celor din vechile contracte. În cazul gazului, noile prețuri sunt duble față de cele achitate în prima parte a acestui an, așa cum anticipa Profit.ro.

Producția internă de gaze a început să revină treptat la normal, după ce în mai puțin de o săptămână s-a diminuat cu o pătrime, atingând cel mai redus nivel din istorie, de 176 GWh. OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători autohtoni, a confirmat, pentru Profit.ro, că în această perioadă compania a efectuat operațiuni de mentenanță și a estimat că producția va reveni la nivelul anterior “în perioada imediat următoare”.

Producția zilnică de gaze autohtonă s-a redus în ultima săptămână cu o pătrime, ca urmare, probabil, a efectuării de lucrări de mentenanță la unele zăcăminte. Drept urmare, a doua zi după declanșarea procesului de reducere a producției, prețul gazului pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), a ajuns la un nivel record de 222,76 lei/MWh.

Mitul independenței energetice a României pare a fi ajuns la final. Dacă nu în prezent, în mod sigur în următorii 10 ani. România a importat în prima jumătate a acestui an peste 25% din gazele naturale utilizate și aproximativ 71,5% din țițeiul consumat. Iar perspectivele sunt sumbre, potrivit gigantului britanic BP, la actualul nivel de utilizare, resursele dovedite și exploatabile comercial ale României de gaze se vor epuiza în 9,1 ani, iar cele de țiței, în 22,7 ani.

Extinderea gazoductului TurkStream în Bulgaria, care ar putea conduce la mutarea tranzitului gazului rusesc de pe ruta română pe cea bulgară se confruntă cu mai multe probleme, ANRE-ul bulgar anunțând recent că a amendat operatorul de transport Bulgartransgaz cu 219 mii de euro pentru încălcarea legislației prin metoda de finanțare a respectivei extinderi.