Autori

Exxon Mobil nu numai că și-a suspendat operațiunea de vânzare de active, în urma căreia spera să încaseze peste 25 miliarde de dolari până în 2025, dar, mai nou, face noi achiziții în sectorul offshore. Săptămâna trecută, de exemplu, compania de stat malaieziană Petronas a anunțat vânzarea a 50% din proiectul offshore pe care-l deține în Surinam către Exxon Mobil.

Reducerea cererii de gaze cauzată de carantinarea populației și economiei a condus în luna aprilie la scăderea prețurilor plătite de consumatorii casnici în aproape jumătate din capitalele europene, nu și în București, unde prețul nu este liber, ci stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Liberalizarea pieței gazelor are toate șansele să se transforme într-un adevărat fiasco, după ce ministrul economiei și energiei Virgil Popescu s-a autosesizat, în urma numeroaselor articole publicate inclusiv de Profit.ro, care semnalau că furnizorii vor fi singurii beneficiari ai liberalizării. Aceștia refuză să facă orice concesiune, nedorind să transfere în preț reducerea prețului de achiziție ca urmare a scăderii cererii, dar și a unui ordin ANRE de instituire a unui program de ofertare de gaz obligatoriu pentru producători, care leagă cel puțin pentru prima licitație, prețul gazului de pe piețele centralizate din România de cel de pe bursa austriacă CEGH.

Reducerea cererii de carburanți, dar și de gaze, ca urmare a măsurilor de carantinare a economiei și populației de către guvern a condus la închiderea totală sau parțială a mai multor sonde. Odată cu repornirea economiei, procesul s-ar putea inversa, însă el ar putea dura 4-6 luni, susține patronatul industriei de petrol și gaze, ceea ce, foarte probabil, compromite ideea unei reveniri a economiei în formă de V, dată fiind ponderea sectorului, acesta fiind cel mai mare contribuabil la buget.

Un număr reprezentând 17% dintre furnizorii actuali de gaze nu și-au informat clienții casnici în legătură cu liberalizarea pieței de la 1 iulie, față de 83% în urmă cu 10 zile, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Ofertele concurențiale ale acestora sunt în continuare cu 1% peste prețul reglementat, însă au fost ieftinite considerabil față de cele de la mijlocul lunii mai, când erau cu 13% mai mari decât actualul preț reglementat.

Autoritățile autohtone, ANRE și ministerul economiei și energiei, au promis și chiar legiferat liberalizarea totală a piețelor de gaze și energie electrică de la 1 iulie, respectiv 1 ianuarie, însă nici măcar nu a intrat în vigoarea prima liberalizare, cea a gazelor, și intervenționismul statului a revenit în forță, prin obligarea producătorilor de a oferta 30% din producție la preț maximal impus de reglementator.

Scăderea cererii de combustibili și gaze naturale cu 50% în luna aprilie a determinat deja o reducere a producției, însă efectele negative ale carantinării economiei și populației ar putea să se resimtă și asupra salariilor angajaților și asupra numărului acestora, susține Federația Patronatului de Petrol și Gaze (FPPG), într-un studiu publicat recent. Drept urmare, patronatul din domeniu propune ca angajații să fie plătiți doar pentru timpul efectiv lucrat, iar statul să suporte diferența parțială până la salariul complet al salariaților.

Transgaz nu poate beneficia, cel puțin deocamdată, de rata de reglementate a rentabilității (RRR) a capitalului investit aplicabilă investiților noi de 7,39% ca urmare a faptului că Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a făcut o eroare în ordinul de aprobare a noii valori a RRR, abrogând un articol din metodologia de stabilire a tarifelor de transport gaze la care făcea trimitere articolul care permitea Transgaz să beneficieze de o RRR de 7,39%. Drept urmare, la numai câteva zile de publicarea ordinului în Monitorul Oficial, ANRE a publicat un nou proiect de ordin, prin care să corecteze “eroarea materială” inițială.

Marea Neagră ar putea deveni prima dintre marile piețe emergente de energie eoliană care urmează a se alătura piețelor importante din Europa, Asia și SUA, potrivit calculelor International Finace Corporation (IFC) și ale Băncii Mondiale, care au identificat în regiune un potențial de 500 de GW, susține publicația de specialitate Recharge. Iar companiile autohtone par a ști acest lucru, Hidroelectrica și Romgaz având în strategiile lor de dezvoltare investiții importante în acest domeniu.

Discrepanța dintre prețul gazului de pe piețele centralizate, de achiziție pentru furnizori, și cel din ofertele făcute de aceștia consumatorilor casnici în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie devine din ce în ce mai mare. Prețul forward pentru gazul cu livrare în luna iunie a ajuns pe Bursa de Mărfuri la 40 de lei/MWh, în timp ce cea mai ieftină ofertă făcută populației este una la un preț dublu, de peste 80 de lei/MWh.