Autori

OMV Petrom și-a revizuit estimarea privind declinul anual al producției autohtone, care nu ia în calcul vânzările în vederea optimizării portofoliului, de la 5% la 6%, potrivit raportului pe primul semestru al acestui an.

OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, și-a majorat profitul net cu 13% în prima jumătate a acestui an, la 980 milioane de lei, în pofida scăderii producției de țiței cu 8% și a celei de gaze naturale cu 10%. Potrivit OMV Petrom, cererea pentru produsele companiei a revenit, în general, la nivelurile pre-COVID.

Faptul că pe termen mediu și lung controlul prețurilor are un singur rezultat, și anume penurie, este cunoscut de oricine, mai puțin de autorități, în special de cele post-comuniste. Ultimul exemplu vine din Republica Moldova, unde motorina a dispărut din oferta mai multor stații, în urma închiderii rafinăriei Petromidia a principalului jucător de pe piața moldovenească, Rompetrol, în urma exploziei de la începutul acestei luni.

Comisia Europeană a închis investigația administrativă deschisă împotriva Transgaz în 2017 în legătură cu o posibilă constituire a unui cartel prin care operatorul de transport și sistem și alte întreprinderi din domeniul gazelor naturale și-ar fi împărțit piața.

Romgaz, cea mai importantă companie de gaze din România, la care statul este principal acționar, a recuperat în parte scăderea de producție înregistrată în semestrul întâi al anului trecut cauzată de criza Covid și de măsurile adoptate împotriva acesteia, însă nu a reușit să atingă nivelul din semestrul similar din 2019.

Confruntată cu o scumpire a finanțărilor atrase de pe piață în urma politicilor neprietenoase ale Bruxelles-ului, industria gazelor naturale din Uniunea Europeană (UE) și-a majorat considerabil numărul de întâlniri cu factorii de decizie comunitari pe fondul disputei politice referitoare la posibilitatea de a considera gazul ca fiind un combustibil nesustenabil, arată o analiză a Reclaim Finance, citată de Reuters.

Republica Moldova, ultima tară din regiune care folosește ruta ucraineană de tranzit, se va alimenta de la 1 octombrie cu gaze transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin, confirmând informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o lună.

În pofida majorărilor de preț spectaculoase de pe bursa spot autohtonă a energiei electrice, OPCOM, România nu este cea mai scumpă piață europeană, ea situându-se la jumătatea clasamentului. Prețul mediu pentru ziua următoare (PZU) înregistrat în acest an în România este de aproximativ 63 euro/MWh, identic practic cu cel mediu european, ceea ce sugerează că presiunile de scumpire a electricității nu sunt numai interne, ci mai ales externe și țin de deficitul de capacități de producție din regiune, de evoluția prețului certificatelor și de modificarea anticipațiilor ca urmare a politicii ecologiste a Bruxelles-ului.

România este statul european care și-a majorat cel mai mult importurile directe de la Gazprom în prima jumătate a anului, acestea fiind de 3,64 ori peste cele din perioada similară a anului trecut, a anunțat gigantul rus. Cu toate acestea, datele Transgaz arată că importurile nete de gaze naturale au fost mai reduse decât cele din primele 6 luni ale anului precedent.

Cantitatea de gaze depozitată la jumătatea anului se află la cel mai mic nivel al ultimei decade, ceea ce, în condițiile unui declin al producției interne și al unor prețuri în creștere ale petrolului și gazelor de pe piețele internaționale, face ca iarna viitoare să se anunțe una grea, indiferent de starea vremii, și, mai ales, scumpă.