Autori

În contextul proiectelor inițiate pentru digitalizare și având în vedere demersurile de prelucrare a datelor și informațiilor transmise de contribuabili prin intermediul sistemului e-Factura, inspectorii DGAF au identificat un operator economic de pe raza județului Suceava, având obiect de activitate în domeniul comerțului cu materiale de construcții și construcții civile, care în perioada 2024-2025 a declarat operațiuni fictive.

Inspectorii Antifraudă s-au împărțit pe posturi pentru serviciile județene care ar trebui să devină operaționale de la 1 iulie 2025, toți angajații în cauză având alocat un post vacant, astfel că nu mai este necesară organizarea de concursuri de departajare în cazurile în care mai multe persoane ar fi optat pentru același post, potrivit informațiilor Profit.ro.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni din acest an s-a situat la 2,94% din PIB, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, ceea ce arată o înrăutățire față de finele lunii martie din acest an, când deficitul bugetar s-a aflat la 2,3% din PIB. Comparativ cu primele patru luni de anul trecut, situația bugetară este în deteriorare, deficitul real din primele patru luni de anul trecut fiind de 2,7% dacă dăm deoparte impactul de 0,53% determinat de plata anticipată, tot în aprilie, și a pensiilor aferente lunii mai.

Inspectorii antifraudã din cadrul Direcției generale antifraudã fiscalã (DGAF) au verificat o societate din Suceava, la care au estimat sume suplimentare de plată, taxe și impozite, de 2,2 milioane lei, după ce au constatat că dezvoltatorul imobiliar înregistra în contabilitate doar o parte din sumele încasate la vânzarea imobilelor, inclusiv cu scopul de a nu pierde regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, considerat mai avantajos decât impozitarea profitului.

Ca urmare a valorificãrii rezultatelor digitalizãrii, respectiv prelucrãrii datelor din sistemul electronic e-Factura, inspectorii antifraudã din cadrul Direcției generale antifraudã fiscalã (DGAF) au inițiat verificãri la o societate din București, care a declarat achiziții fictive de 17,8 milioane de lei și a beneficiat, astfel, de un avantaj fiscal în valoare de peste 5 milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit.