Autori

Pachetul de măsuri de ajustare fiscal-bugetară adoptat de către Guvern reprezintă "un pas important și pozitiv" pentru România în ce privește respectarea obiectivelor în cadrul procedurii de deficit excesiv, însă acestea trebuie implementate integral și rapid, a transmis astăzi comisarul Valdis Dombrovskis. Comisia Europeană (CE) va prezenta o evaluare a pachetului de măsuri și a impactului acestuia abia în toamnă a spus Dombrovskis.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi la EcoFin (consiliul miniștrilor de economie și finanțe din UE), amploarea măsurilor fiscal-bugetare luate de România și angajamentul pentru stabilizarea finanțelor statului, după ce România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și a fost evaluată de EcoFin și Comisia Europeană că nu a luat anterior măsuri adecvate pentru reducerea deficitului conform angajamentelor.

Situația foarte gravă a deficitului bugetar, situat la 9,3% din PIB anul trecut, și perspectivele unor blocaje la finanțarea și refinanțarea datoriilor statului fac necesară adoptarea pachetului de corecție bugetară, astfel încât România să evite pe termen foarte scurt o retrogradare a calificativului de țară și să stabilizeze finanțele statului, arată Consiliul Fiscal într-o analiză a pachetului de măsuri fiscal-bugetare pe care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat luni răspunderea în Parlament.

Guvernul a prezentat astăzi pachetul de măusuri fiscal-bugetare, care include creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor, precum și o reformă amplă la asigurările de sănătate, unde un număr mare de persoane care până în prezent erau asigurate din oficiu, fără să plătească, vor rămâne fără asigurare, acesta fiind cazul coasifguraților - soț/soție, părinte fără venituri aflat în întreținere.

Guvernul a decis astăzi noi creșteri ale taxelor pe care le plătesc operatorii din domeniul jocurilor de noroc, după ce vineri a renunțat la o prevedere anunțată joi de a crește de la 3% la 10% impozitul pe câștigurile (partea de până la 10.000 de lei) jucătorilor și a aprobat o majorare de 4%. Astfel, noile creșteri de taxe de azi par să compenseze printr-o povară mai mare pe firmele din domeniu, creșterea mai mică pe care Guvernul a decis-o vineri la jucători.

O serie de categorii pentru care Guvernul intenționa să abroge asigurarea de sănătate din oficiu și să o înlocuiască cu o contribuție de 2.430 de lei pentru asigurare voluntară, vor fi în continuare considerați asigurați prin reținere la sursă a CASS, de 10% din indemnizația pe care respectivele categorii o primesc de la stat, potrivit formei finale a proiectului cu măsuri fiscal-bugetare, adoptat astăzi de către Guvern și obținut de Profit.ro.

Persoanele fizice care au calitatea de pensionari vor fi exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, de peste 3.000 lei, începând cu data de 01 ianuarie 2028.

Introducerea unei accize la vinul liniștit ar pune presiune pe cramele românești, cu risc de faliment și pierderea locurilor de muncă, avertizează Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), o organizație a firmelor din sectorul vinului, producere, prelucrare și comercializare de produselor vitivinicole.

Ministerul Finanțelor lanseazã astãzi, 7 iulie, cea de-a șaptea ediție a Programului Tezaur din acest an, care oferã persoanelor fizice o nouã oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc ar trebui să urce de la 3% în prezent (pentru sumele de până la 10.000 de lei) la 10%, așa cum a intenționat inițial Guvernul, și nu la 4%, cum a adoptat Executivul în ședința de vineri după-amiază, potrivit unor amendamente pregătite de UDMR pentru proiectul de lege cu măsuri fiscal-bugetare. De asemenea, UDMR propune ca veniturile mamelor din indemnizația de creșetere a copilului să nu fie supuse contribuției la sănătate (CASS), iar restricțiile privind numărul de elevi să fie mai puțin rigide pentru clasele cu predare în limbile minorităților naționale, precum și pentru învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației.