Autori

Aproape jumătate din încasările bugetului de stat din impozit pe venit sunt colectate în București, potrivit datelor ANAF, consultate de Profit.ro. Astfel, 11,26 miliarde de lei, reprezentând 46,4% din suma totală de 24,26 miliarde lei, a fost strânsă de stat anul trecut în București. Următoarele surse de încasări sunt județul Cluj - 936,2 milioane lei (3,9%), Timiș - 770,4 milioane lei (3,2%), Iași - 665,2 milioane lei (2,7%) și Constanța - 619 milioane lei (2,6%). Impozitul pe venit cumulează încasări din veniturile persoanelor fizice, în principal din salarii, dar și din pensii și alte tipuri de venituri, cum ar fi cele care intră sub incidența Declarației Unice.

Sistemul de interzicere a acestui cumul a mai fost introdus în 2009, în contextul crizei financiare, de Guvernul Boc, pentru venituri care depășeau un anumit plafon - fiind exceptați, de exemplu, profesorii - dar a fost abrogat în 2014 de Guvernul Ponta. Ideea a revenit în februarie, când ministrul Muncii a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Asta după ce actul normativ a fost indicat ca fiind în pregătire încă de la finele anului 2019, după care s-a așternut tăcerea, urmând un an electoral 2020.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care amână până la 1 octombrie mutarea din cadrul ANAF în cadrul ministerului a activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise de către Fisc. Măsura este solicitată de mediul de afaceri de mai mult timp, pe considerentul că mutarea la Ministerul Finanțelor ar putea aduce un plus de obiectivitate la soluționarea contestațiilor.

Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.

Noul termen pentru depunerea în 2021 a declarației anuale privind beneficiarul real, de 1 octombrie, se aplică și societăților în cazul cărora intervalul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, în care erau obligate conform legislației anterioare să depună declarația, s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a OUG 43 din 27 mai a Guvernului, cea care a stabilit noul termen, potrivit unui răspuns Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) la o solicitare pe această temă, transmisă de Profit.ro.

Firmele care intră în procedură de faliment nu își pierd dreptul de a regulariza TVA dacă desfășoară în continuare operațiuni economice, inclusiv în scopul lichidării activelor, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță în care lichidatorul unei societăți s-a îndreptat împotriva deciziei Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava (AJFP), adoptată ca urmare a intrării în faliment a societății, de a ajusta anumite deduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) efectuate de aceasta înainte de intrarea sa în faliment.

Guvernul pregătește un proiect de OUG pentru acordarea de sprijin la angajarea pe perioadă determinată de până la trei luni, pe parcursul verii. Proiectul, analizat de Profit.ro, prevede că statul va deconta până la 41,5% din câștigul salarial mediu brut pentru persoane angajate pe perioadă determinată, nu mai lungă de trei luni. Termenul limită de aplicare a acestei măsuri este 30 septembrie. De ajutor vor beneficia, probabil, industria HoReCa, dar și agricultura, ambele cu un grad ridicat de dependență de munca sezonieră pe perioada verii.

România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Emil Sămărtinean a fost numit astăzi în funcția de vicepreședinte al ANAF, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Sămărtinean a fost nominalizat pentru postul de vicepreședinte ANAF de către USR.

Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care se aplică regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).