Autori

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Criza politică nu generează riscuri în ce privește planurile pe termen scurt de consolidare fiscală, însă dacă blocajul politic va persista, ar putea afecta reformele de care finanțele publice au nevoie, potrivit agenției de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P). S&P este singura dintre cele trei mari agenții de evaluare financiară care a readus perspectiva ratingului de țară la stabilă, de la negativă. România are, de la toate cele trei mari agenții, S&P, Moody's și Fitch, cel mai scăzut rating recomandat investitorilor, dar cu perspectivă negativă din partea Moody's și Fitch.

Declarația anuală privind beneficiarul real va fi eliminată în Parlament printr-un proiect al USR Plus, însă este necesar ca firmele să depună informațiile solicitate acum, până la termenul de 1 octombrie, astfel încât să fie asigurată baza de date conform obligațiilor României și solicitărilor Comisiei Europene, a declarat parlamentarul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei și autorul unei simplificări similare tot în Parlament, schimbată ulterior de către Guvern. Odată ce acest obiectiv este îndeplinit, declarația anuală va fi eliminată prin adoptarea unui amendament la legislația actuală, urmând ca firmele să transmită informațiile doar la înființare și să le actualizeze dacă survin modificări. Pentru Comisia Europeană este important ca România să-și respecte obligația de a avea baza de date, actualizată atunci când este necesar, nu ca statul să ceară informațiile anual de la toată lumea, a explicat acesta.

Mihaela Mitroi, unul dintre consultanții fiscali cunoscuți pe piața de profil din România, a plecat de la firma de consultanță EY, unde era, din iulie 2019, partener în cadrul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, având și rolul de lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA). Mitroi are experiență de peste 25 de ani în domeniul consultanței fiscale.

ANAF a pregătit achiziția a două mașini electrice și a unei stații de încărcare care ar urma să fie instalată la sediul central al instituției, situat în București pe strada Apolodor. Costul total pentru stat al acestei afaceri ar ajunge aproape de 100.000 de euro. Având în vedere că sunt cumpărate doar două mașini, iar parcul auto plin de rable, multe nefuncționale, al ANAF este destul de mare, cele două autovehicule electrice nu vor salva planeta cu reducerea gradului de emisii. Cel mai probabil cele două mașini, care trebuie să aibă, printre altele, "volan îmbrăcat în piele, cu încălzire", sunt destinate unor persoane din conducere, nu inspectorilor care merg pe teren. Specificațiile destul de precise ale ANAF exclud Dacia Spring, care nu are volan încălzit, dar nici o baterie cu performanțele cerute.

Agenția de evaluare financiară Fitch va aștepta clarificarea actualei crize politice din România înainte de a lua o decizie privind ratingul suveran al țării, a declarat analistul Fitch pentru România, Federico Barriga Salazar. România are perspectivă negativă pentru calificativul "BBB-", cea mai de jos treaptă din categoria recomandată investitorilor, iar o retrogradare a ratingului ar conduce, probabil, la creșterea dobânzilor la care se împrumută Guvernul și chiar și unele dintre marile companii din România.

Euro ar urma să rămână sub pragul de 5 lei până la finalul acestui an, potrivit estimărilor grupurilor financiare consultate de Bloomberg. Pragul psihologic de 5 lei va fi probabil depășit în prima parte a anului următor. O parte dintre estimările analiștilor sunt chiar de săptămâna trecută, relativ recente, însă trebuie ținut cont și de evoluția rapidă a crizei politice guvernamentale de la București.

Sistemul e-Facturare va fi lansat pe 15 septembrie în teste, a anunțat astăzi premerul Florin Cîțu, urmând ca de la 1 octombrie să fie operațional pentru facturile emise în relația dintre firme și instituții de stat (B2G - business to government). O dezvoltare ulterioară a acestui sistem va viza și facturile emise între firme (B2B - business to business). Potrivit premierului, dezvoltarea sistemului eFactură va avea loc la finalul anului.

Guvernul a alocat, la rectificarea bugetară, după cum au declarat surse oficiale pentru Profit.ro, încă 87 de milioane lei Auorității Electorale Permanente ca subvenție pentru partidele politice, deși anterior liderii coaliției au arătat că vor tăia circa 100 milioane din această subvenție, pregătind și o formă a rectificării bugetare în acest sens.

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.