Guvernul a mai introdus o taxă auto, transformată ulterior în timbru de mediu, în Guvernul Tăriceanu, pe care a fost însă obligată ulterior, de Curtea Europeană de Justiție, să o restituie integral șoferilor, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de guverne de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde lei.
Cota unică a adus beneficii economice, beneficii în ce privește colectarea de venituri la bugetul statului și a sprijinit formarea în România a unei clase de mijloc, afirmă experți ai Academiei de Studii Economice (ASE) în cadrul studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat la solicitarea Concordia. Potrivit reprezentanților Concordia, există în prezent, în contextul reformei fiscale pe care România trebuie să o implementeze ca parte a PNRR și a planului fiscal, pericolul renunțării la cota unică și înlocuirea acesteia cu un sistem de impozitare progresivă.
Rasirom, companie care funcționează în coordonarea Serviciului Român de Informații (SRI) și este responsabilă cu implementarea de infrastructuri critice și sisteme esențiale, ar putea finaliza până la sfârșitul acestui an e-Trezor pentru Ministerul Finanțelor, un sistem de plăți care să permită plăți cu cardul și aplicație de internet banking pentru clienții Trezoreriei, potrivit informațiilor Profit.ro. Mai multe dintre sistemele informatice critice ale Finanțelor, sunt dezvoltate de Rasirom.
România a împrumutat astăzi de pe piața externă 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari. Astfel, Guvernul a atras 1,4 miliarde euro prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani și 1,4 miliarde euro prin vânzarea de titluri pe 9 ani, potrivit Bloomberg. De asemenea, printr-o emisiune pe 12 ani, statul a atras 1,25 miliarde de dolari. Cererea din partea investitorilor a fost de 4,8 miliarde euro pentru titlurile în euro și de 2,6 miliarde dolari pentru cele în dolari. Cererea mai redusă a limitat posibilitatea statului de a reduce dobânzile pe care trebuie să le plătească.
Emisiunile de obligațiunile ale României lansate astăzi înregistrează o cerere mai slabă, cu subscrieri din partea investitorilor de 4,4 miliarde de euro pentru titlurile pe 5 și 9 ani în euro, potrivit Bloomberg, respectiv de 2,5 miliarde de dolari pentru titlurile pe 12 ani în dolari.