Autori

MInisterul Finanțelor a pregătit mai multe modificări ale programelor IMM Factor, prin care ajută IMM-urile să depășească dificultățile legate de încasarea facturilor, și IMM Invest, care are ca scop facilitarea accesului la finanțare bancară. Pentru IMM Factor, ministerul propune prelungirea perioadei schemei de ajutor de stat și modificări ale costurilor considerate ajutor de stat, în timp ce în cazul IMM Invest urmează să fie introduse instrumente de finanțare-garantare adaptate specificului agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar în general.

Guvernul a împrumutat în 2020 suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei. Împrumuturile foarte mari din acest an au fost necesare în contextul în care Guvernul a anunțat un deficit record de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), bugetul fiind afectat de impactul epidemiei de coronavirus asupra veniturilor, dar mai ales asupra cheltuielilor, suplimentate masiv pentru sănătate și pentru programe de susținere a economiei.

Perioada în care debitorii care se confruntă cu dificultăți financiare pot solicita amânarea la plată a ratelor va fi extinsă și în 2021, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență redactat de Ministerul Finanțelor. Astfel, debitorii vor putea solicita până la 15 martie cel târziu această faciitate, urmând ca băncile să răspundă până la 31 martie. Perioada maximă de 9 luni pentru care poate fi solicitată amânarea include și perioada pentru care au fost suspendate creditele în baza moratoriului legislativ sau a unui moratoriu non-legislativ, sau în ambele cazuri.

Guvernul va avea de plată în 2021 datorii care ajung la scadență în sumă de circa 8 miliarde de euro (33,42 miliarde lei și 2,1 miliarde euro), potrivit calculelor Profit.ro. Semnificativ este că statul nu are de achitat în 2021 din datoriile făcute pe piețele internaționale, dar îi vine la plată o emisiune de 2,1 miliarde de euro lansată pe piața internă în 2016 și pe care a redeschis-o cel mai recent în decembrie 2019, când a împrumutat 416 milioane de euro. Suma de 43,65 miliarde lei (aproape 8 miliarde de euro) pentru 2021 este ușor sub ce a avut Guvernul de refinanțat în 2020, respectiv 47,4 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență cu mai multe măsuri, printre care posibilitatea de a solicita și în perioada 1 ianuarie-31 martie eșalonarea simplificată a obligațiilor fiscale amânate la plată, extinderea până la 31 martie a soluționării solicitărilor de rambursare a TVA cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale, precum și prelungirea măsurii de suspendare a sancțiunii pentru nerespectarea obligației de a conecta aparatele de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF.

Deficitul bugetar a crescut în noiembrie cu 10 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 11 luni ale anului la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), astfel că executivul, pentru a se încadra în obiectivul anunțat, își permite în decembrie un deficit de cel mult 12 miliarde lei.

Numărul angajaților Ministerului Finanțelor a scăzut în perioada mandatului fostului ministru Florin Cîțu, în prezent premier, cu doar 24 de persoane, de la 1.544 salariați la 1.520 salariați, relevă date ale ministerului. Cîțu a susținut în mai multe rânduri că a derulat o restructurare a Ministerului Finanțelor și a ANAF, însă restructurarea a vizat în fapt doar desființarea de posturi neocupate.

Programul de guvernare al noului executiv, condus de Florin Cîțu, ar urma să prevadă noi măsuri pentru modernizarea și informatizarea ANAF, printre care conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic al ANAF, implementarea sistemului de facturare electronică, servicii electronice extinse prin portalul ANAF, reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații, acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori, precum și extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durata maxima de 30 zile la plata.

Viitorul guvern se angajează să nu majoreze taxele și impozitele și să nu introducă unele noi, prevede programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Florin Cîțu. Documentul menționează, însă, "eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale", ceea ce ar presupune o creștere a poverii fiscale în anumite zone, dar fără să furnizeze detalii despre categoriile de venituri vizate. De asemenea, programul de guvernare include și angajamentele obișnuite privind debirocratizarea, susținerea Bursei de Valori București, inclusiv prin listări noi de companii de stat, precum și sprijinirea mediului de afaceri în general.

ANAF a pornit un proiect-pilot prin care încearcă să stimuleze conformarea voluntară a celor care obțin venituri din meditații, dar și a altor persoane fizice, relevă un document analizat de Profit.ro. În funcție de evoluția situației și de riscul fiscal reprezentat, ANAF are în vedere și controale antifraudă în acest domeniu. Meditațiile furnizate de profesori elevilor contra cost reprezintă o activitate independentă.