Autori

România a împrumutat astăzi 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri, aceasta fiind a patra ieșire din acest an după valută pe piețele externe. Guvernul a împrumutat 1 miliard de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde euro cu eurobonduri pe 20 de ani (scadente în februarie 2040), cererea din partea investitorilor fiind una ridicată, de 12 miliarde de euro în total. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern în ultimele luni ale anului, dar a profitat de condițiile bune existente în piață în această perioadă, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Inspectorii ANAF se află în control la Federația Română de Fotbal (FRF), a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fără să furnizeze alte informații. Ministrul a precizat doar că verificările au loc în urma unor informații apărute în spațiul public.

România a ieșit astăzi să se împrumute în euro de pe piețele externe, pentru a patra oară în acest an. Cele două emisiuni de eurobonduri scoase la vânzare de Guvern au scadențe în decembrie 2029 și decembrie 2040. Cel mai recent, statul a ieșit pe extern în iulie, când a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern anul acesta, dar a profitat acum de condițiile bune din piață, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Necesarul de finanțare al Guvernului crește pentru acest an la 143,6 miliarde de lei, din care volumul datoriei de refinanțat în anul 2020 este de circa 47,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar de 96,06 miliarde lei. Anterior rectificării bugetare din această lună, deficitul bugetar era planificat la 91 miliarde de lei. Autoritățile așteaptă pe final de an împrumuturi de la Comisia Europeană (CE), prin programul SURE, de 3 miliarde de euro, dar împrumută accelerat și de pe piața internă, de la bănci, alți investitori și de la populație. După primele 10 luni din acest an, împrumuturile statului ajunseseră la circa 120 de miliarde de lei.

Serviciilor electronice furnizate prin intermediul portalului www.anaf.ro nu vor fi disponibile în perioada 21 – 22 noiembrie, din cauza unor operațiuni de modernizare a rețelei de comunicații SAN (Storage Area Network) de către Centrul Național de Informații Financiare (CNIF).

Împrumuturile Guvernului după primele zece luni au ajuns la 118,3 miliarde de lei din emisiuni de obligațiuni în valută pe piața externă, precum și în lei sau valută pe piața internă, inclusiv de la populație. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la aproape 123 miliarde de lei. Guvernul a stabilit anul acesta record după record la împrumuturi, în contextul în care necesarul de finanțare, deficit plus refinanțarea datoriei vechi ajunse la scadență, a fost stabilit la 138,4 miliarde de lei pentru acest an, un maxim istoric.

Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere, majorarea deficitului cu 4,53 miliarde lei, la 96 miliarde lei (9,1% din PIB), anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fiind rezultatul diminuării veniturilor cu 5,21 miliarde lei și reducerii cheltuielilor cu 683,6 milioane lei. Veniturile au fost revizuite în scădere în principal ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității prin care firmele pot amâna, fără consecințe, plata obligațiilor fiscale. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

Deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Pentru anul următor, ministrul a declarat că deficitul s-ar putea situa la 7% din PIB.

Firmele care vor utiliza mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pe perioadă de până la 12 luni, vor plăti o dobândă de 0,01% pe zi, echivalentul a 3,65% pe an. Chiar dacă dobânda este redusă la jumătate față de cea prevăzută în general de legislația fiscală, de 0,02% pe zi, este mai ridicată raportat la costul la care se împrumută statul pe perioadă de 12 luni, de 2,53% pe an, inclusiv pentru a acoperi lipsa banilor neîncasați de la firme. Trebuie ținut cont că situația economică dificilă, mai ales în cazul unor sectoare, a fost determinată de măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus luate de autorități.