Autori

Societatea care administrează sistemul de plăți interbancare SWIFT a anunțat că se pregătește pentru implementarea noilor sancțiuni ale țărilor occidentale care vor viza în zilele următoare o serie de bănci din Rusia, potrivit Reuters. Comisia Europeană a anunțat o serie de sancțiuni luate în coordonare cu SUA, Franța, Germania, Italia, Canada și Marea Britanie împotriva Rusiei. Astfel, mai multe bănci din Rusia vor fi excluse din platforma SWIFT, care permite tranzacții interbancare, ceea ce "va bloca efectiv exporturile și importurile Rusiei", în timp ce noi sancțiuni vor viza și banca centrală a Rusiei, pentru a nu-i permite acesteia lichidarea activelor. Din partea UE, sancțiunile urmează să fie propuse spre aprobare liderilor statelor membre, însă în acest moment nu par să mai fie state care s-ar opune.

Mai multe bănci din Rusia vor fi excluse din platforma SWIFT, care permite tranzacții interbancare, ceea ce "va bloca efectiv exporturile și importurile Rusiei", a anunțat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Noi sancțiuni vor viza și banca centrală a Rusiei, pentru a nu-i permite acesteia lichidarea activelor, a spus aceasta. Măsurile, pregătite în coordonare cu SUA, Franța, Germania, Italia, Canada și Marea Britanie, vor fi propuse liderilor statelor UE. În cursul zilei de sâmbătă, mai multe state care se opuneau sancționării Rusiei cu restricționarea accesului la platforma SWIFT au fost convinse să-și schimbe poziția, ultima fiind Germania, care a susținut măsuri țintite și nu o excludere totală a Rusiei din SWIFT.

Autoritățile din Republica Moldova au luat astăzi decizia de a bloca două site-uri despre care au afirmat că promovează informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență. Astfel, urmează a fi sistate portalurile www.sputnik.md și www.gagauznews.md.

În contextul evoluției situației de securitate din Ucraina, Autoritatea Vamală Română în colaborare cu celelalte structuri cu competențe de control la frontieră a luat măsuri organizatorice pentru asigurarea numărului de personal vamal necesar, în eventualitatea creșterii fluxului de mărfuri și călători, transmite AVR.

Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB), în scădere față de deficitul de 3,69 miliarde lei (0,31% din PIB) înregistrat în ianuarie 2021. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi. Conform datelor publicate acum de Finanțe, această perspectivă nu s-a concretizat. Evoluția deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creșterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Cheltuielile de personal au crescut cu numai 1%, cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu 30%, în mare măsură ca urmare a creșterii pensiilor. De asemene, costurile cu dobânzile au urcat cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu investițiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie anul acesta.

Împrumuturile statului direct de la populație se ridică în prezent la 16,7 miliarde lei, sumă care este distribuită aproximativ egal între cele două programe prin care statul atrage bani de la populație, Tezaur și Fidelis. Totodată, statul a împrumutat în decembrie anul trecut 786,5 milioane lei prin programul Tezaur, din care 19,61 milioane lei au fost sume subscrise, printr-un serviciu online, lansat în premieră în ultima lună a anului trecut.

Valutele din regiune s-au depreciat semnificativ joi dimineață, cu 0,8-1,4%, în contextul atacului militar de amploare declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, însă cursul leului se afla în urcare cu numai 0,1% în raport cu euro. Leul este, în general, mai stabil față de alte valute din regiune, în contextul în care BNR monitorizează și intervine temporar pentru a calma momentele cu volatilitate ridicată.

Actualul președinte al ANAF, Mirela Călugăreanu, va părăsi postul pentru a fi numită consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi, conform documentului prezentat de Profit.ro. În locul acesteia, ar urma să fie numit în scurt timp, o problemă de "zile", Lucian Heiuș, în prezent secretar de stat în Ministerul Finanțelor din partea liberalilor, au declarat pentru Profit.ro surse din conducerea PNL. Călugăreanu este șeful ANAF cu cea mai lungă perioadă în funcție, depășindu-i cu cele două mandate cumulate pe Sorin Blejnar (1.197 zile la conducerea ANAF) și Gelu Diaconu (1.022 zile). În manndatul lui Călugăreanu a început, cu greu, din cauza rezistenței interne, dar și a lipsei fondurilor, modernizarea Fiscului.

Magazinele de comerț cu amănuntul vor trebui să emită facturile, în cazul în care clienții le solicită, în sistemul e-Factura, dacă acestea vor avea înscrise și produse stabilite de ANAF ca fiind în categoria celor cu risc fiscal ridicat. De asemenea, bonurile fiscale care au înscris codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, considerate facturi simplificate, trebuie transmise în sistemul Ro e-Factura, potrivit unor lămuriri transmise Profit.ro de către Ministerul Finanțelor. Asta înseamnă că respectivii comercianți vor trebui să se înscrie în sistemul e-Factură.

Din 2015, numărul de posturi ocupate în sectorul public s-a înscris pe o pantă ascendentă. În urma măsurilor de echilibrare a bugetului statului luate în baza acordurilor succesive cu FMI, numărul bugetarilor a scăzut timp de mai mulți ani, dar ulterior renunțării la supravegherea Fondului, a început să crească din nou.