Autori

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de lege pentru aplicarea unui regulament UE privind furnizorii de servicii de finanțare participativă pentru afaceri, platformele de crowdfunding. Actul normativ va stabili măsuri la nivel național în vederea creării cadrului legal pentru aplicarea directă a regulamentului european, precum desemnarea autorității competente, regimul sancționatoriu, stabilirea anumitor termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației, cerințe privind comunicările publicitare, precum și cu privire la limba în care fișa cu informații esențiale privind investiția poate fi pusă la dispoziția potențialilor investitori.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru a aduce o serie de clarificări în ce privește legislația referitoare la aplicarea TVA în cazul vânzărilor de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri. Totodată sunt propuse și unele excepții privind rambursarea TVA și precizări privind obligația persoanelor impozabile care, prin utilizarea unei interfețe electronice, facilitează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către o persoană neimpozabilă din Uniunea Europeană, de a ține registre cu informații referitoare la operațiunile facilitate.

Propunerea de rectificare bugetară pentru Ministerul Muncii prevede diminuarea cu 3,3 miliarde de lei a subvenției acordate de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, fapt care reflectă creșterea veniturilor colectate din contribuțiile angajaților, anunță ministerul. Profit.ro a scris în urmă cu o săptămână că intenția ministerului este de a reduce cu 3,3 miliarde subvenția, în contextul în care economia are o evoluție peste așteptările de la începutul anului, ceea ce are impact și pe piața muncii, asupra numărului de angajați și a veniturilor acestora, deci și a încasărilor statului la bugetul de pensii.

Ministerul Finanțelor va introduce începând cu luna septembrie un sistem de facturare electronică pe care firmele îl vor utiliza în relația cu instituțiile statului, a anunțat premierul Florin Cîțu. Aceasta este prima etapă de dezvoltare a sistemului informatic de facturare electronică care urmează sa fie generalizată în relațiile dintre toți operatorii economici, a spus premierul, care deține temporar și postul de ministru al Finanțelor.

Ce au făcut pentru economie în pandemie Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Slovenia, Ungaria și alte state.

Subvenția acordată de la buget sistemului de pensii pentru acoperirea deficitului, diferența dintre veniturile colectate din contribuții și cheltuielile cu plata indemnizațiilor, va fi redusă cu 3,32 miliarde de lei, prevede proiectul de rectificare bugetară pregătit de guvern. Diminuarea subvenției survine ca urmare a evoluției peste așteptări a economiei și, implicit, a pieței muncii, ceea ce a condus la venituri mai mari din contribuții.

Numărul persoanelor fizice care au donat anul trecut prin redirecționarea unei părți din impozitul pe venit către ONG-uri a scăzut cu peste 200.000, de la 2,18 milioane în 2019 la 1,97 milioane în 2020, potrivit datelor ANAF. Declinul a survenit în pofida creșterii numărului celor care pot direcționa. Pe de altă parte, sponsorizările acordate de companii s-au menținut în cazul celor plătitoare de impozit pe profit, iar în cazul microîntreprinderilor chiar au urcat. Salariații care direcționează din impozitul pe venit sau firmele care acordă sponsorizări deductibile nu au vreun cost de pe urma acestor donații.

Sumele pe care România le va lua cu împrumut în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor reduce în următorii ani necesarul de emisiuni de eurobonduri pe piețele externe, iar dobânda mult mai bună la care obține fonduri Comisia Europeană și pe care o va transfera ulterior României, va însemna costuri cu dobânzile mai mici cu circa 4 miliarde de euro față de situația în care Guvernul ar fi împrumutat direct acești bani de pe piețele externe, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.

Guvernul a împrumutat în iulie 22,4 miliarde de lei, a treia cea mai ridicată sumă contractată de pe piața financiară într-o singură lună. Dacă 5,18 miliarde de lei au venit de la investitorii de pe piața internă, la dobânzi în creștere, grosul de 17,22 miliarde de lei a fost adus printr-un împrumut pe piețele externe, unde statul s-a îndatorat la început de iulie cu 3,5 miliarde de euro, o sumă egală cu cea de la emisiunea de eurobonduri din iulie, când a stabilit și un record pentru o singură ieșire pe piețele externe. Ministerul Finanțelor a ieșit pe extern după mai multe luni cu împrumuturi slabe, însă suma mare luată de la investitorii străini nu pare să fi potolit apetitul statului care a împrumutat în iulie de pe intern cea mai ridicată sumă începând din martie, deși dobânzile au fost în urcare.

Deficitul bugetar s-a situat la 33,81 miliarde lei (2,96% din PIB) după primele șase luni din acest an, comparativ cu 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor afirmă că rezultatul a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde lei. Veniturile au crescut cu 21% în prima jumătate a anului, ritm determinat inclusiv de baza scăzută de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avansat cu 9,8%. Cheltuielile de personal au totalizat 55,71 miliarde lei, în urcare cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă exprimate ca pondere în PIB au scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 4,9% din PIB.