Autori

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea normelor metodologice ale programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM Invest România. Modificările includ prevederi referitoare la perioada pânã la care se pot selecta beneficiarii și se pot emite contracte de garantare/acorduri de finanțare, completarea codurilor CAEN aferente activitãților care pot fi admise la finanțare-garantare pentru includerea activitãții agenților și brokerilor de asigurare, precum și reglementarea cazurilor exceptate de la garantare aferente creditelor de investiții respectiv achiziționarea de software, licențe, spații cu destinație locativã sau situate în clãdiri declarate monumente istorice la momentul achiziționãrii.

Investițiile de anul trecut s-au ridicat la 4,97% din PIB (59,27 miliarde lei) și s-au situat, astfel, pentru al treilea an la rând sub nivelul deficitului bugetar, de 6,72% (80 miliarde de lei). Acest dezechilibru ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă, după ce timp de mai mulți ani guvernanții au erodat baza fiscală, colectarea de taxe și impozite, și au mărit în paralel cheltuielile. Un aspect important este că statul a cheltuit în decembrie pentru investiții, în principal plata de facturi emise în contul lucrărilor efectuate de mediul privat, peste 15 miliarde de lei, cel mai probabil o sumă record. Pentru 2022, ținta investițiilor, subiect de dispută între politicienii din coaliție, este de 6,7% din PIB (88,8 miliarde lei).

Bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în ședința de Guvern. Potrivit acestuia, veniturile fiscale au fost cu 31%, 7 miliarde de lei, mai mari în ianuarie față de ianuarie anul trecut, iar veniturile bugetului de stat sunt cu circa 45% mai ridicate. Ministrul a menționat la veniturile din ianuarie dividendele de la companii, cum ar fi CEC, dar și din redevențe și taxa pe gaze.

Deja, împrumuturile au început să fie semnate, Profit.ro anunțând că statul a bifat un nou record.

Guvernul a împrumutat în ianuarie o sumă de 28,87 miliarde de lei de la bănci și investitori prin vânzarea de obligațiuni, în principal prin intermediul a două emisiuni derulate pe piața externă. Suma este un nou record lunar și vine după ce pe finalul anului trecut Ministerul Finanțelor a fost nevoit să renunțe la o ieșire programată pe piața externă pentru un împrumut, din cauza crizei politice. Profit.ro a scris recent despre situația mai încordată a finanțelor statului din luna decembrie. Dacă este luată în calcul și suma de 1,9 miliarde euro intrată în conturile statului în ianuarie din PNRR, se ajunge la 38,5 miliarde lei.

Guvernul a împrumutat 2,5 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe piețele externe, 1,25 miliarde euro pe 6 ani și încă 1,25 miliarde euro pe 12 ani. Ținta de împrumut pe piețele externe este de 10 miliarde de euro pentru acest an, destul de ridicată, iar autoritățile au rămas în urmă cu împrumuturile anul trecut, din cauza crizei politice, astfel că piețele se așteptau, într-o bună măsură, ca statul să fie mai activ față de programul obișnuit, care presupunea o ieșire la început de an, una în iulie și o alta pe final de an. Profit.ro a scris recent despre situația mai încordată a finanțelor statului, lipsa de lichiditate fiind cauzată de faptul că Guvernul, din cauza crizei politice din toamnă, nu a împrumutat anul trecut suficient pentru a-și acoperi cheltuielile care urmau.

Guvernul a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele externe, prin vânzarea de eurobonduri pe perioade de 6 și 12 ani. Profit.ro a scris recent despre situația mai încordată a finanțelor statului, lipsa de lichiditate fiind cauzată de faptul că Guvernul, din cauza crizei politice din toamnă, nu a împrumutat anul trecut suficient pentru a-și acoperi cheltuielile care urmau.

Institutțiile de credit care nu sunt membre ale Asociației Române a Băncilor (ARB) vor avea posibilitatea să adere la implementarea sistemului automat al ANAF prin care se realizează comunicarea actelor de executare către instituțiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță, prevede un proiect de ordin de ministru pregătit la nivelul Ministerului Finanțelor. de asemenea, proiectul vizează și preluarea automată în e-Popriri a unor documente.

România trebuie să consolideze finanțele publice și să crească veniturile statului printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, dar și prin lărgirea bazei impozabile, astfel încât să dispună de resurse mai multe pentru domenii precum educația și sănătatea sau pentru investiții în infrastructură. De asemenea, este necesară o reformă a pensiilor, prevăzută de altfel în PNRR, și de eliminarea pensiilor speciale și a posibilității unor categorii de angajați din sectorul public de a se pensiona cu mult înainte de vârsta obișnuită, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul reia multe dintre mesajele anterioare ale altor instituții internaționale, precum FMI sau Comisia Europeană, și menționează repetat PNRR ca fiind soluția la multe dintre problemele finanțelor publice și sistemului fiscal.

Guvernul a introdus de mai mulți ani o facilitate care ar trebui să încurajeze cercetarea, însă aproape jumătate dintre persoanele care beneficiază de scutirea de impozit pe venit acordată în acest sens sunt tot angajați din sectorul public, cum sunt, de exemplu, cei din institutele de cercetare. În condițiile în care multe companii private consideră normele de aplicare a facilității ca fiind neclare și se tem de eventuale recalculări din partea ANAF, autoritățile și mediul de afaceri au pregătit clarificări care să facă facilitatea mai atractivă, potrivit informațiilor Profit.ro.