Autori

Cheltuielile de personal ale statului ar urma să crească anul acesta cu circa 6 miliarde de lei, la 118 miliarde lei, potrivit datelor recentei rectificări bugetare. În pofida unei creșteri de 5,5% a sumei alocate, ca pondere în PIB, 2022 este al doilea an de scădere după creșterile accelerate din 2017-2019, când cheltuielile statului cu salariile din sectorul public urcau și cu peste 20% pe an. Impact asupra cheltuielilor cu salariile sectorului bugetar au și creșterea numărului de posturi ocupate, la cel mai ridicat nivel din peste un deceniu.

Guvernul a împrumutat în luna august 11,84 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat către bănci și investitori, suma fiind una record pentru piața internă, peste precedentul maxim, de 9,1 miliarde de lei, înregistrat în iunie 2020. În timp ce în iunie 2020 statul se împrumuta la dobândă de 3-4% pe an, în august 2022 a avut un cost în jurul a 7-8% pe an. Cu împrumuturile luate în august, totalul împrumuturilor luate de Guvern, de pe piața externă, precum și de pe cea internă (investitori și populație), a ajuns la 79,9 miliarde de lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, de care depind dobânzile pentru multe dintre creditele acordate în România, ar urma să se situeze peste nivelul de 8% în următoarele șase luni. Astfel, pentru trimestrul al patrulea al acestui an, ROBOR la 3 luni este estimat, de către analiștii consultați de Bloomberg, la 8,25%, iar în primele trei luni ale anului următor la 8,05%.

Statul a înregistrat un deficit bugetar de 26,69 miliarde de lei pentru primele șapte luni ale acestui an (ianuarie-iulie), în scădere față de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele șapte luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit și TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare.

Jumătate din formularele utilizate de contribuabili în relația cu ANAF au fost transpuse în format digital, potrivit ANAF. Astfel, 54 de formulare au fost digitalizate, iar 55 se află în diferite etape, arată datele Fiscului. Formularele nedigitalizate sunt trimise, din martie, când comunicarea cu ANAF a trecut complet în online, prin formularul de contact al Spațiului Privat Virtual (SPV), serviciul online al Fiscului pentru relația cu contribuabilul.