Autori

Partidele discută, ca variante pentru reducerea cheltuielilor bugetare, tăierea indemnizației de hrană pentru toți bugetarii cu un venit brut de până la 8.000 lei, conform informațiilor Profit.ro.

Pachetul de ajustare bugetară trebuie să ajungă la un impact de circa 40 de miliarde de lei, au transmis surse politice pentru Profit.ro. Anterior a fost vehiculată o sumă de circa 30 de miliarde de lei.

România a ajuns în prezent la aproape 5.000 de contracte semnate, în valoare totală de aproximativ 30 de miliarde de euro, în ce privelte fondurile de coeziune din calendarul financiar multianual al UE pentru 2021-2027, fiind devansată în rândul statelor membre doar de Polonia, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Acesta menționează și că pe exercițiul bugetar precedent de șapte ani al UE, România a a vut o rată de absorbție de 99,7%.

Ministerul Finanțelor pregătește în prezent scenarii cu variante de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare și de creșteri de taxe, necesare pentru stabilizarea deficitului bugetar, însă decizia asupra acestora va aparține noii coaliții și noului guvern, a declarat ministrul Finanțelor, Barna Tanczos. Comisia Europeană vrea măsurile cât mai repede, a precizat ministrul.

Deficitul bugetar, diferența dintre cheltuieli și venituri, s-a situat la 2,95% din PIB, 55,97 miliarde lei, pentru primele patru luni din acest an, față de deficitul de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,25% din PIB aferent primelor patru luni ale anului 2024, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor, confirmând informațiile publicate anterior de Profit.ro.

Nouă companii au primit ajutoare de stat de 1,01 miliarde lei printr-o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regionalã prin stimularea realizãrii de investiții, anunță Ministerul Finanțelor, responsabil cu administrarea schemei de sprijin. Finanțele mai au în analiză, în limita bugetului disponibil, nouă cereri de acord pentru finanțare prin care se solicitã ajutor de stat în valoare de 486,07 milioane lei.

O firmă activă în domeniul comerțului cu materiale de construcții, cu preponderențã fier beton și produse din fier, nu a declarat impozite și taxe aferente vânzărilor și a cauzat un prejudiciu de peste 2,4 milioane de lei, anunță ANAF în urma unui control al inspectorilor Antifraudă. Mai mult, reprezentantul societății a refuzat să pună la dispoziția inspectorilor documentele solicitate, controlul fiind derulat cu informații din bazele de date ale ANAF.

O firmă din București, cu activități de comerț cu produse diverse, a declarat achiziții fictive de peste 5 milioane de lei, în urma cărora a cauzat un prejudiciu la bugetul de stat de peste 1,52 milioane de lei, reprezentând TVA și impozite. Frauda a fost identificată de inspectori folosind modul e-Factură, sistem electronic al ANAF prin care se transmit facturile.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) vor fi autoritățile competente responsabile cu îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de regulamentul UE din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Măsura este necesară în cadrul transpunerii reglementărilor europene pentru asigurarea funcționării piețelor criptoactivelor.

Inspectorii Antifraudă au identificat, în urma verificărilor, obligații fiscale neachitate de 1,5 milioane de lei la o firmă din Constanța, constând în TVA, impozite pe veniturile din salarii și contribuții sociale obligatorii. Firma a înregistrat în contabilitate corecțiile necesare și a achitat mai mult de jumătate din sumă chiar înainte de finalizarea controlului, situație mai puțin obișnuită.