Autori

Senatorul Daniel Zamfir și parlamentarii PSD au înregistrat un nou proiect de lege care vizează plafonarea dobânzilor la creditele acordate populației, precum și limitarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanțe. Precedentele proiecte pe acest subiect au fost declarate neconstituționale, dar inițiatorul a venit cu câteva modificări.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 706 milioane de lei din piață. Cererea a fost una bună, dar chiar și în acest context costurile au crescut semnificativ față de licitațiile precedente - randamentul a urcat cu aproape un punct procentual comparativ cu nivelul de la începutul anului.

Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.

Proiectul transpune cu întârziere o directivă europeană ce extinde reglementarea asupra băncilor și a altor societăți financiare. Banca centrală va supraveghea holdingurile financiare la nivel consolidat, dar sunt introduse și alte competențe pentru BNR în ceea ce privește cerințele de capital printre altele. Băncile vor raporta către BNR și felul în care plătesc personalul după gen, intenția reglementatorului fiind aceia de a nu exista diferențe de remunerație între femei și bărbați.

Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Finanțele au luat de la bănci 500 de milioane de lei până în noiembrie 2034 la o dobândă în creștere. Licitația pentru titlurile pe 12 luni s-a încheiat cu un eșec din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.

“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps.". Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni pe 13 ani de 300 de milioane de lei la un randament în creștere. Costurile de împrumut ale statului au crescut în ultimele zile pe toate scadențele.