Autori

Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.

CEC Bank va implementa un sistem informatic modern pentru activitățile de Trezorerie și management de bilanț, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți.

Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.

Guvernul discută o hotărâre prin care jumătate din profitul contabil net al Regiei autonome ,,Imprimeria Băncii Naționale a României” va fi vărsat la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor cu compensarea facturilor la energie ale populației.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.

Băncile membre ale Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizația patronală din care fac parte mai multe bănci mari și societățile de leasing aparținând acelorași grupuri bancare, au semnat noul Contract Colectiv de Munca (CCM), al doilea de acest fel negociat la nivelul sectorului financiar-bancar și aplicabil la grup de unități.

Sistemul bancar a înregistrat un șoc de lichiditate în prima lună plină de război în Ucraina chiar mai mare decât cel din prima lună de lockdown din timpul pandemiei COVID-19. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune luna trecută, însă evoluția a fost plătită de intervențiile BNR și creșterea dobânzilor pe termen scurt.

Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.

Banca centrală a Poloniei a surprins piața, majorând dobânda cheie cu un pas de două ori mai mare decât cel așteptat. Prin mișcarea de azi, Banca Națională a României rămâne și mai mult în urmă în regiune cu ratele de dobândă.

Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 3%, în linie cu așteptările analiștilor. Banca se așteaptă la o inflație în creștere, peste prognoza anterioară, care era deja la două cifre, și arată că sunt incertitudini mari aduse de războiul din Ucraina atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și cea a economiei.