Autori

Ministerul Finanțelor a împrumutat azi, prin vânzarea de titluri de stat, 398 milioane de lei, la dobândă în creștere semnificativă, suma fiind mai puțin de jumătate față de cele 900 de milioane de lei, cât a anunțat statul că vrea să atragă de la bănci și investitori prin cele două licitații derulate azi. Investitorii sunt reticenți din cauza incertitudinilor privind măsurile fiscale adoptate de Guvern, cum ar fi taxa pe active bancare sau taxele pe afaceri în domenii ca telecom și energie, dar și din cauza modului în care acestea ar putea afecta evoluția economiei în acest an.

Sistemul bancar a înregistrat un stoc net zilnic de lichiditate de circa 1,9 miliarde de lei în decembrie 2018, marcând prima lună cu exces de lichiditate după iulie. Evoluția, confirmată de datele BNR, s-a văzut din scăderea operațiunilor repo, dar și din reducerea dobânzilor din piața monetară interbancară.

Un funcționar al Protecției Consumatorilor de la Constanța acuză conducerile succesive ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor că ar fi sprijinit și protejat băncile în defavoarea consumatorilor. Debitorii au suferit pagube de sute de milioane de euro din creșterea nelegală a dobânzilor pentru contractele de credit încheiate înainte de 2008, în timp ce ANPC s-ar fi aplecat pe sancționarea firmelor mici și mijlocii, pentru motive minore, precum lipsa prețului pe kilogram la pâine sau lipsa menționării procentului de celuloză pe caietele școlare, arată funcționarul într-un set de documente transmis Profit.ro.

Ministerul Finanțelor Publice n-a reușit să împrumute decât circa 250 de milioane de lei la licitația de titluri de stat scadente în iunie 2023, față de ținta de 400 de milioane de lei. Cererea din partea investitorilor a fost slabă – deși această serie de obligațiuni e, de regulă, printre cele mai căutate, iar randamentele au sărit peste cele din piața secundară.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pregătește un set de măsuri care pot lovi dur afacerile din România ce încalcă legislația de protecție a consumatorilor. Amenzile prevăzute la acest moment sunt drastice și calculate la cifra de afaceri și vor fi aplicate pentru orice, de la etichetarea greșită până la vânzarea de produse expirate, depășirea perioadei de remediere a deficiențelor la produsele în garanție, folosirea de practici înșelătoare sau clauze abuzive. În anumite condiții, afacerile vor putea fi și închise. În prezent, legislația permite firmelor să plătească jumătatea din minimul amenzilor de la ANPC în 15 zile.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți. Totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie taxate.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că va convoca de urgență Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul de Finanțe, pentru a discuta impactul noilor taxe introduse de Guvern asupra sistemului financiar. Anterior ministrul Orlando Teodorovici a declarat că-l va invita pe Isărescu la Finanțe să explice dacă banca centrală face presiuni pentru ca ROBOR să nu scadă, însă guvernatorul nu vede rostul discuțiilor "la o șuetă".

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.

Banca Națională a României consideră că politica fiscală și de venituri aduce incertitudini cu privire la evoluția inflației în acest an, după modificarea Codului fiscal și introducerea de noi taxe, precum și ca urmare a lipsei unui proiect de buget.

Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.