Autori

Nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, spune unul dintre principiile de bază din Drept. Dar cum poate urmări un cetățean dacă încalcă sau nu legea sau care sunt drepturile sale în materie civilă, când sunt în vigoare, conform unei analize Profit.ro, peste 21.200 de acte normative uzuale (legi, ordonanțe, hotărâri de guvern), din care peste 9.200 intră în legislația primară, iar alte sute de noi legi intră în vigoare în fiecare an.

Decizia prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că funcționarii bancari din rândul băncilor cu capital privat sunt asimilați funcționarilor publici în înțelesul legii penale a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și poate fi, astfel, aplicată. Dezlegarea de drept dată de instanța supremă vine în urma unei sesizări a Curții de Apel București, în dosarul privind delapidarea fostei Bănci Române de Scont, deținută de Sorin Ovidiu Vîntu, în care este inculpată fosta conducere a băncii, dar și a companiei Astra Asigurări.

Partidul Național Liberal a discutat cu oamenii de afaceri despre modificările de anvergură a fiscalității propuse de PSD în noul program de guvernare. Antreprenorii critică vehement planurile actualei Puteri, în timp ce PNL spune că se va bate pentru ca măsuri precum impozitul pe cifra de afaceri sau cota progresivă să nu intre în vigoare.

Raiffeisen Bank face precizări cu privire la documentele de corespondență internă circulate în spațiul public și care au ajuns și în posesia Profit.ro. Banca spune că investighează dacă aceste documente sunt publice și că va lua măsuri dacă se va dovedi că au fost încălcate procedurile interne. În privința modului în care banca a acordat și gestionat creditele în franci elvețieni și nu numai, Raiffeisen spune că a respectat totdeauna legislația și că a luat măsuri pro-active pentru a ușura sarcina debitorilor cu probleme.

Raiffeisen Bank a intrat în piața creditelor în franci elvețieni în 2006 considerând produsul unul profitabil, în condițiile în care se baza pe stabilitatea cursului de schimb, potrivit unor documente scurse din interiorul băncii. Dacă francul s-ar fi apreciat cu mai mult de 15% față de leu, banca ar fi urmat să propună clienților conversia în euro sau lei a creditelor ipotecare, în timp ce se considera acoperită pe riscul de finanțare prin clauza care îi permitea să crească dobânda plătită de clienți.

Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.

Banca Națională a României a decis, în ianuarie 2004, că băncile trebuie să treacă în contractele de credit cu clientela non-financiară modalitatea de calcul utilizată pentru determinarea dobânzilor, “cu explicitarea conținutului variabilelor care compun formulele în cauză”, potrivit unei scrisori semnate de viceguvernatorul (la acea vreme) Mihai Bogza. Înainte de 2010, în contractele cu consumatorii, băncile comerciale se bazau pe clauze discreționare pentru a modifica dobânzile clienților, fără a explica mecanismele de indexare, susținând în procesele ulterioare că legea nu le obliga să indice în detaliu cum pot modifica rata dobânzii. BNR a susținut de-a lungul timpului că nu s-a putut implica în contractele și practicile băncilor.

Insolvența, reorganizarea și lichidarea firmelor sunt de două ori mai rapide după iunie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod al insolvenței. După un recul al numărului de firme intrate în incapacitate de plată în ultimii trei ani, primăvara acestui an a adus noi probleme pentru companii și creditorii acestora.

Banca Națională a României a înregistrat un profit de 124,6 milioane de lei anul trecut, în scădere de la 783,4 milioane de lei în 2015, pe fondul unui profit operațional mai mic și a creșterii puternice a cheltuielilor cu reevaluarea activelor și pasivelor. Circa 100 de milioane de lei au mers la bugetul de stat, față de 627 de milioane de lei în 2015.

Banca Națională a României vede o rată a inflației mai mare pe termen mediu comparativ cu prognoza din luna mai, când estima o creștere a anuală a prețurilor de 1,6% în 2017 și de 2,7% la finele lui 2018, potrivit comunicatului de presă de după ședința de politică monetară, unde nu a anunțat modificări.