Autori

Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a ținut dezbaterile generale pe proiectele privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatori, în care inițiatorul Daniel Zamfir, senator PNL, și-a susținut succint poziția, fără alte intervenții. Deputații juriști, împreună cu cei din Comisia de buget, finanțe și bănci, vor intra în dezbaterile pe fond într-o ședință viitoare, când vor primi și punctul de vedere al Băncii Naționale a României, care va fi adoptat de conducere în această săptămână.

Banca Națională a României lucrează la noi observații pe marginea proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir. BNR transmisese inițial că legea nu are legătură cu băncile sau IFN, însă opinia a fost emisă înainte de modificarea legii în Senat, au precizat oficialii băncii centrale pentru Profit.ro.

Statul a limitat puternic deducerile fiscale pe care instituțiile de credit le obțin din vânzarea creditelor neperformante, care ar ajunge să obțină chiar mai puțin decât prețul de vânzare în cazul pachetelor de creanțe de consum.

Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.

Eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoane fizice și bănci, mișcare criticată de instituțiile bancare, a mai făcut un pas și se apropie de semnătura finală.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că persoanele juridice nu pot fi reprezentate în instanță de alte persoane juridice nici în faza de înregistrare a cererii de executare silită. Efectul direct al deciziei ÎCCJ afectează în special relațiile dintre creditorii care erau reprezentați în instanță prin mandat de către firmele de recuperare creanțe.

România alocă o cotă mai mare din bugetul public decât media Uniunii europene pentru cheltuielile cu ordinea și siguranța publică și pentru afacerile economice, în special transport, dar mai puțin către sănătate și protecție socială, deși o pondere mai mare merge către pensii.

Fondul Monetar Internațional consideră că proiectele din Parlament cu limitarea dobânzilor la credite și limitarea pretențiilor recuperatorilor de credite ar afecta stabilitatea financiară dacă ar fi adoptate. Pe de altă parte, Fondul cere o reglementare mai strictă a sectorului instituțiilor financiare-nebancare, inclusiv pentru a îndepărta riscul reputațional al sistemului financiar.

Situația băncilor este bună în acest moment, însă au apărut noi riscuri la adresa sistemului, care provin din expunerea ridicată pe datoria suverană a României și pe sectorul imobiliar, potrivit Fondului Monetar Internațional. Instituția propune ca Banca Națională a României să introducă cerințe suplimentare de capital și să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare, inclusiv pentru cele acordate prin programul Prima Casă.