Autori

Guvernul și-a planificat să aprobe peste câteva luni proiectul de lege care introduce măsura supravegherii electronice a deținuților care își vor putea executa condamnarea la închisoare acasă.

Firmele românești implicate în în desfășurarea Campionatului European de Fotbal 2020 la București vor fi scutite de impozit pe venit, asemenea firmelor străine, conform unei ordonanțe de urgență aprobate marți de Guvern. Facilitățile fiscale au fost solicitate de UEFA pentru firmele nerezidente, iar Guvernul argumentează că, pentru un tratament fiscal unitar, este necesar ca facilitățile să se aplice și în cazul firmelor locale.

După ce săptămâna trecută a avut loc protestul ”România vrea autostrăzi”, premierul Dăncilă a dorit să lanseze un apel ”către toți cei care își iubesc țara” să se unească pentru a accelera proiectele de infrastructură. Totodată, Dăncilă a arătat că ”românii adevărați” trebuie să știe că proiectele de autostrăzi sunt contestate din motive de mediu, șefa Executivului arătându-se indignată că proiectele pot fi întârziate din cauza numărului insuficient de culoare pentru mamifere mari sau pentru insuficienta cercetare a locațiilor pentru lilieci.

Senatorii au fost nevoiți, luni, să modifice proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și să respingă dezincriminarea faptelor de corupție efectuate pentru obținerea de bunuri sau bani pentru terți. Cu acest prilej, s-a revenit la forma actuală a legii care incriminează în cazul funcționarilor publici și efectuarea de operațiuni financiare sau folosirea de informații de serviciu pentru profitul personal sau al altei părți.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.