Autori

Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.

Șeful Black Sea Oil&Gas, Mark Beacom, a criticat constant prevederile Legii offshore și ale recentei OUG nr. 114/2018, despre care a afirmat că îngreunează foarte mult luarea deciziei finale de investiție, programată inițial pentru 2018 și amânată ulterior, însă, în paralel, compania a avansat constant cu permisele, autorizațiile și contractele necesare demarării proiectului de dezvoltare Midia.

OUG 114 a plafonat prețul de vânzare al gazelor către furnizori de către toți producătorii la 68 lei/MWh, i-a obligat să asigure cu prioritate consumul casnic, a reintrodus prețurile reglementate la energie și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE de toți deținătorii de licențe din domeniul energiei electrice și gazelor naturale.

Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.

Ideea înființării instituției nu se bucură de suportul unanim al statelor membre UE, acesta fiind și motivul pentru care înființarea sa a fost întârziată. Soluția a fost găsită de Franța și Germania, care în decembrie 2016 au cerut, printr-o declarație comună, ca Oficiul Procurorului European să fie înființat prin așa-numitul mecanism al "cooperării lărgite" dintre mai multe state UE, prevăzut de tratatele de bază și care permite ocolirea regulii unanimității.

Nuclearelectrica a început luna trecută procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.

Din informațiile Profit.ro rezultă că este vorba prima solicitare de acest tip a statului adresată unei companii la care este acționar majoritar. Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul a încasat în 2018 venituri din dividende în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

De asemenea, furnizorilor de gaze care au și calitatea de producători, dintre care cei mai importanți sunt Romgaz și OMV Petrom, li se va scădea din baza de impunere a taxei ANRE de 2% pe cifra de afaceri valoarea redevențelor plătite statului pe gazele extrase.

Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.