Autori

Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.

Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.

Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, față de execuția preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susținerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocați pentru construirea și întreținerea lăcașelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei.

Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la o execuție preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% față de 2017.

Bugetele tuturor celor 4 servicii de informații ale României cresc anul acesta, în comparație cu execuția preliminată pe 2018. Creditele bugetare cumulate ale SRI, SIE, STS și SPP se majorează astfel cu aproape 14%, potrivit proiectului bugetului de stat, de la 3,17 miliarde lei anul trecut la 3,61 miliarde lei în 2019, cea mai mare creștere fiind consemnată de STS, de aproape 70%.

Hotărârea de Guvern a fost adoptată la scurt timp după ce Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, a declarat la Viena că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în Neptun Deep, cel mai important perimetru offshore de gaze din apele teritoriale românești ale Mării Negre.

Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.

În 2015, ca urmare a unei decizii luate la nivel guvernamental, CET Govora, furnizor al combinatelor Oltchim și Ciech Soda, dar și al sistemului de încălzire centralizat din Râmnicu Vâlcea, Băile Olănești și Călimănești, a preluat de la CE Oltenia exploatările miniere Berbești și Alunu, cu tot cu efectivul de personal de peste 1.000 de mineri, în schimbul asumării angajamentului de a-și achita datoriile istorice către CE Oltenia pentru livrările de cărbune neplătite din trecut.

Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.