Statul român vrea prelungirea planului de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, aflat în întârziere semnificativă pe partea de investiții în capacități de producție noi, fotovoltaice și pe gaze, care să înlocuiască grupurile pe lignit programate să fie scoase din exploatare.
Ministerul Energiei deține peste 82% din capitalul Nuclearelectrica, astfel că abținerea sa de la vot în cadrul ședinței AGA a făcut imposibilă adoptarea vreunei hotărâri, de aprobare sau respingere.
Un Regulament UE de anul trecut prevede că producătorii de țiței și gaze din UE trebuie să pună la dispoziție, până în 2030, instalații de captare și stocare CO2 cu capacitate însumată de minimum 50 de milioane de tone, prin contribuții individuale calculate în funcție de cota de piață în extracția de hidrocarburi a Uniunii a fiecăruia din perioada 2020-2023.
O companie de trading de gaze naturale înregistrată în Cipru, fără acționari la vedere, în care activează foști angajați ai gigantului rus de stat Gazprom și care la un moment ajunsese al doilea cel mai mare importator de gaze din România, având și o sucursală la București, a rezervat capacitate de transport pentru luna februarie la punctul de interconectare Strandzha-2 de la granița Turciei cu Bulgaria, unde vin gaze și din conducta Turkstream, ce unește Federația Rusă cu Turcia, capacitatea fiind destinată exportului către Transnistria, scrie publicația rusă Kommersant.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, a doua zi după instalarea la Casa Albă a noului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, că politicile de decarbonare ale UE, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în ″victime″ și că va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale Green Deal asupra sectorului energetic românesc.