Autori

Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi ar exporta în Ungaria energie regenerabilă ieftină produsă în România, beneficiară de subvenții prin certificate verzi, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump tot în România, obținând astfel profituri importante.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Bogdan Badea a reluat ideea creării unui mare "campion național" energetic, prin comasarea diverselor active deținute de stat în domeniul energiei. "Întotdeauna ne-am dorit o companie națională puternică, capabilă să intre într-o competiție reală cu jucătorii mari de la nivel mondial. Am fost la un pas, dar nu s-a reușit, inclusiv din motive politice. Trebuie să reluăm această soluție", a spus Badea.

Consiliul de Administrație al Electrica SA acuză că statul român, prin Ministerul Energiei, se implică în activitatea companiei în modalități neconforme cu actul constitutiv al acesteia, vrând să păstreze controlul asupra societății, deși, prin listarea la Bursă de anul trecut, statul a renunțat la calitatea de acționar unic, rămânând cu o participație de 48,78%.

Aradul este orașul din afara Ungariei cel mai expus în mod potențial la emisiile radioactive ale celor două noi reactoare pe care țara vecină vrea să le construiască, în colaborare cu Rusia, la centrala sa atomoelectrică de la Paks. Totuși, potrivit părții ungare, nivelul respectivelor emisii se va încadra în limitele maxime de siguranță tolerate de reglementările în vigoare chiar și în cazul în care se vor depăși valorile proiectate.

Miercuri are loc și AGA de la Electrica SA, în care se discută aprobarea planului de administrare al societății, precum și contractele administratorilor companiei, inclusiv obiectivele și criteriile de performanță, precum și sistemul de remunerare al acestora.

Deficitul balanței comerciale a României se apropie de pragul de 4 miliarde de euro, după ce s-a majorat cu 561 milioane euro în primele 7 luni din 2015, ajungând la nivelul de 3,9351 miliarde euro la finalul lunii iulie a acestui an, sumă cu peste 16% mai mare comparativ cu 31 iulie 2014.

Ministerul Energiei va încheia un acord-cadru pe 4 ani cu minim 3 și maxim 5 firme de recrutare, valoarea totală estimată a acordului fiind de 4,27 milioane de lei, din care pentru anul în curs este bugetată suma de 1,07 milioane de lei.

Cifra de afaceri și comenzile noi din industrie au crescut cu 2,7%, respectiv 3,9% în primele 7 luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2014, confirmând trendul pozitiv consemnat în primul semestru din 2015.

Elvețienii au reclamat statul român la ICSID încă din noiembrie 2014 pentru rezilierea contractelor pe termen lung dintre Hidroelectrica și subsidiarele românești ale Alpiq. În iunie anul acesta, Alpiq a pierdut un proces similar intentat la Tribunalul București. Pe de altă parte, tot în iunie, Comisia Europeană a decis că Alpiq nu a beneficiat de ajutor de stat mascat prin contractele cu Hidroelectrica, așa cum reclamase Fondul Proprietatea.

Ministerul Energiei va înființa o companie care să participe la fondul de investiții în domeniul energetic promis de Rompetrol, instituția arătând că, în lipsa reglementării unui cadru legal care să acorde posibilitatea statului de a constitui societăți, există riscul atragerii răspunderii acestuia, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate.