Autori

Vremea neobișnuit de caldă și intrarea celui mai mare consumator de gaze din România, combinatul chimic Azomureș, în revizie generală de la 1 martie au condus la reducerea de Mărțișor a importurilor de gaze rusești prin Ucraina cu 90%, de la 44 GWh/zi la 4,6 GWh/zi. Măsura a fost compensată de o majorare cu aproximativ 10 GWh/zi a extragerilor de gaze din depozite, astfel că sistemul național de transport s-a aflat într-o stare optimă de funcționare. Tendința a continuat, astfel că, pe 3 martie, România nu mai importa niciun mc de gaz rusesc pe ruta ucraineană.

Nu este o noutate că lichiditatea pe piețele centralizate din România, atât cele spot, cât și cele la termen, este una scăzută, ceea ce poate afecta transparența procesului de formare liberă a prețurilor. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune înlocuirea vechii prevederi, care obliga tranzacționarea a 50% din producția internă pe piețele centralizate, cu una prin care impune producătorilor un program de ofertare a gazului (gas release program) pe piețele operate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Astfel, producătorii ar fi obligați în următorii 3 ani și jumătate (până la finalul anului 2023), nu să tranzacționeze ca în trecut, ci să ofere spre tranzacționare (să scoată la licitație), la un preț de pornire a licitației maxim însă, 30% din producție pe aceste piețe. Dacă nu vor găsi cumpărători la acest preț maxim, 95% din prețul de pe bursa austriacă CEGH, producătorii nu mai au nicio obligație și pot vinde tot gazul în afara piețelor concurențiale, prin contracte bilaterale.

În perspectiva liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie 2020, Consiuliul Concurenței propune ca informarea pe care furnizorii sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să o trimită clienților să nu conțină numai oferta de preț (cum prevede proiectul ANRE), ci și “durata preconizată a contractului și perioada de valabilitate a ofertei”.

Cercetătorii britanici ai secolului XXV nu au reușit însă să descifreze marea enigmă a poporului român: care au fost cauzele dispariției sale? Cum o epidemie de mare amploare pare a fi exclusă, date fiind depozitele de măști descoperite, singura ipoteză rămâne cea a faptului că românii sufereau în masă de ceea ce Freud numea nevroză de destin. De fapt, aveau și un proverb similar: “de ce ție-e frică nu scapi!”

Consumatorii care nu dețin nici acte de proprietate, dar nici contracte de închiriere sau comodat pentru imobilul în care locuiesc se vor putea racorda legal la rețeaua de distribuție de electricitate dacă vor prezenta o adeverință eliberată de administrația publică locală în a cărei rază teritorială este situat respectivul imobil, se precizează într-un proiect de ordin al Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Controversata ordonanță 114/2018, pericolul unei întreruperi a livrării de gaze rusești prin Ucraina, declinul natural al producției, dar și impunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unei obligativități de înmagazinare mai ridicate au majorat cu peste 78% cantitățile de gaze importate de companiile din România în 2019, comparativ cu anul precedent. Astfel, importul de gaze al a atins un nivel istoric record, de 28,93 TWh, echivalentul a 27% din producția internă.

Înființarea Romanian Gas Hub Service este pregătită într-un context dificil, cu mari probleme legate de tranzitul internațional al gazelor prin România și acordul de interconectare cu Ucraina, de o lichitate redusă pe piețele centralizate, o producția internă în cădere și de incertitudinile ridicate de exploatarea gazelor din Marea Neagră. În plus, încrederea participanților la piață este șubredă, iar prețurile sunt în continuare controlate. O parte a producției interne nu este tranzacționată pe piețele centralizate, fiind alocată la preț reglementat.

OMV nu ia în calcul o retragere de pe piața din România, a declarat CEO-ul companiei austriece, Rainer Seele, răspunzând unei întrebări puse de Bloomberg într-un interviu televizat.

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.

Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.