Autori

Prețul mediu zilnic al energiei electrice licitat joi cu livrare în ziua de vineri a scăzut cu nu mai puțin de 57%, la 246 lei/MWh, după ce în ședința precedentă înregistrase un record absolut, de 578 lei/MWh, ca urmare în principal a opririi Unității 1 de la Cernavodă din cauza unei avarii la sistemul de răcire al reactorului.

De două luni, România trece printr-o perioadă extrem de tensionată pe piața energiei electrice, în principal ca urmare a secetei instalate, care a redus potențialul de producție a energiei hidro, și a intensității mai scăzute a vântului, care a micșorat producția de energie eoliană. Așa se face că, în ultimul timp, cu mici excepții, România a ajuns campioana prețurilor spot la electricitate în Europa.

Prețurile la electricitate pe piața spot, atât cel mediu zilnic, cât și cel orar, au atins astăzi maximele istorice, de 578 lei, respectiv, 750 lei/MWh, cu peste 70 de lei mai mari față de precedentele recorduri, ca urmare, foarte probabil, a avariei înregistrată la Unitatea 1 de la Cernavodă, care va rămâne inoperabilă până vineri dimineață.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost “oprită controlat” în dimineața zilei de miercuri, în urma unei avarii înregistrate în noaptea precedentă. Interesant este că, în comunicatul transmis pe BVB, SN Nuclearelectrica SA susține că este vorba de “lucrări de remediere la un parametru de proces”, în timp ce pe site-ul Transelectrica, la categoria opriri accidentale, nu programate, cauza opririi este prezentată ca fiind “scurgeri de apa grea din sistemul primar de răcire reactor”.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să știe ce companii din sectorul energetic vor să efectueze fuziuni, divizări, transformări, sau orice vânzare sau transfer de active, cu un an înainte de realizarea respectivelor operațiuni. În prezent, o companie este obligată să informeze ANRE cu privire la intenția de a renunța la active dintr-un domeniu licențiat de instituție cu doar două luni înainte, termen care ar putea fi extins, potrivit unui proiect de ordin ANRE, la 12 luni.

Calculul economic este imposibil într-un sistem socialist de planificare centrală - aceasta este una din principalele lecții ale căderii comunismului. Lecție de la care politicienii și tehnocrații, cel puțin din România, au absentat. Dovadă, în România există o instituție, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și o “piață” pe care această instituție o reglementează, cea a gazelor, care reprezintă cele mai inexpugnabile, chiar dacă nu și singurele, redute ale ideii de planificare centrală în economia post-decembristă.

Mandatul actualului CEO și președinte al Comitetului Executiv al OMV, Rainer Seele, a fost extins pe încă 2 ani, până pe 30 iunie 2022, cu drept de prelungire pe încă un an. Decizia a fost luată miercuri, de Consiliul de supraveghere al OMV, care a motivat-o cu rezultatele excepționale înregistrate de companie din 2015, din momentul numirii lui Seele la conducerea OMV: o dublare a rezultatelor operaționale ajustate și o majorare cu 40% a producției.

Până să “fure” maghiarii gazul românesc, așa cum cred politicienii autohtoni, în frunte cu șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, România a importat în luna iulie o cantitate de gaze de peste 1,6 TWh din Ungaria, record absolut în relațiile comerciale cu statul vecin. Cantitatea este echivalentă cu jumătate din producția lunară a unuia dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

Pentru prima dată în istorie, ExxonMobil, companie prezentă și pe piața din România, nu se mai numără, la finalul lunii august, printre primele zece companii din Indexul S&P 500, ca urmare a evoluției cotațiilor sectorului energetic, subperformant în comparație cu cel IT&C, care domină topul.

Traderii internaționali de gaze nu percep România, spre deosebire de politicienii autohtoni, drept un viitor mare hub “exportator de securitate energetică” în zonă, ci, dimpotrivă, drept un viitor importator de gaze din alte state membre ale Uniunii Europene (UE), care nici măcar nu au un statut de producător. Dovadă: în timp ce capacitatea de export gaze din România în Ungaria este disponibilă în totalitate, capacitatea de import este deja rezervată aproape în totalitate până în 2030, ceea ce arată că, cel puțin deocamdată, traderii nu cred într-o demarare a producției în Marea Neagră în viitorul apropiat și chiar îndepărtat.